Din luna iulie, în parcul auto al Business Lease a intrat un BMW i3, pentru a fi testat atât de reprezentanţii companiei de leasing operaţional, cât şi de partenerii săi. În weekendul trecut, vehiculul electric a fost supus testului suprem, la drum lung, pentru a fi satisfăcute toate curiozităţile legate de acesta: costuri, autonomie, forta…. Cum a fost, puteţi citi în articolul scris chiar de cel care a pornit în această aventură, Cristi Vieru, Process Analyst în cadrul Business Lease România.
Trebuie să vă mărturisesc încă de la început că sunt extrem de curios. Poate… tocmai de aceea mi-am ales ca obiect de studiu ingineria autovehiculelor: am fost curios să văd cum funcţionează autovehiculele, sistemele lor de propulsie, să aflu primul despre inovaţiile din domeniu, să testez, să compar şi să fiu printre early-adopters de noi tehnologii. Domeniul nu m-a dezamăgit nicio clipă şi, ba mai mult, m-a ţinut mereu în priză. Pe zi ce trece, sunt tot mai entuziasmat de noile moduri de gândire în domeniu şi de noile tehnologii. În plus, faptul că lucrez în domeniu şi am la dispoziţie toate instrumentele, informaţiile şi resursele necesare, m-a ajutat să îmi satisfac micile curiozităţi… din care să se nască multe alte întrebări. Una dintre acestea era legată de miturile din jurul maşinilor electrice, despre autonomia lor, despre cât de performante sunt, despre infrastructura românească… despre cât de greu sau aproape imposibil este să te pleci pe drumurile româneşti cu un vehicul electric.
Şi, dacă în mediul urban experimentasem deja mobilitatea electrică, trebuia să văd cu ochii mei ce se întâmplă pe distanţe mai lungi. Despre cum a fost călătoria cu BMW i3 către Moineşti, la 350 de kilometri distanţă de Bucureşti, te invit să citeşti în cele ce urmează.
Despre maşină
Am plecat la drum cu un BMW i3 propulsat de un motor electric de 170 CP cu o autonomie declarată de 235 – 255 km conform ciclului de testare WLTP.
Maşina nu este specială pentru că este electrică, ci pentru că reprezintă electrificarea Premium a secolului în care trăim. Spaţios şi agil, vehiculul de 4 metri lungime, oferă un confort specific mărcii.
Însă de departe cel mai impresionant şi de reţinut lucru în legătura cu i3-ul este viteza. Mai exact acceleraţia. Dacă în mod clasic, producătorul oferă printre specificaţii sprintul de la 0 la 100 km/h (viteză care la i3 se atinge în 7,2 secunde), BMW a scos în faţă alte valori, mai relevante pentru o electrică. Și anume, sprintul de 0 la 60 de km/h pentru plecări de la semafor (durează numai 3 secunde) şi repriza 80 – 120 km/h necesară pentru depăşiri (4,9 secunde). Dumnezeule, când apeşi pedala de acceleraţie ai efectiv senzaţia de Millenium Falcon din Războiul Stelelor şi viteza luminii. E uluitor şi dă dependenţă.
Există 3 moduri de condus: Confort, Eco Pro şi Eco Pro+. In modul Eco Pro aerul condiţionat pare că este prezent doar la nivel declarativ şi în Eco Pro+, deloc, dar dacă reuşeşti să te desprinzi de factorul climatic, merge şi se simte ca o maşina premium.
Deşi este o maşina aparent creată pentru traficul urban, îşi face treaba extrem de bine şi în afara oraşului.
Infrastructura de încărcare
Dacă până acum, maşina electrică era doar un vis pentru că nu exista infrastructura naţională de staţii de încărcare, în ultimii ani aceasta s-a dezvoltat susţinut.
Cel mai important lucru pentru a ajunge însă cu succes la destinaţie este planificarea. Este foarte important să îţi faci temele înainte de a pleca la drum deoarece, dacă în cazul autovehiculelor convenţionale alimentarea durează maxim 15 minute, cu maşina electrică, povestea este puţin diferită.
Pasul unu este să îţi descarci aplicaţia „PlugShare” pentru iOS sau Android. De aici ce urmează e doar o joacă de copil. Trebuie să îţi creezi un cont în care alegi ce maşină electrică ai, după care vei putea vedea harta cu toate staţiile de încărcare.
Am fost foarte surprins să găsesc foarte multe staţii de încărcare în ţară, deopotrivă cu încărcare normala şi încărcare rapidă. Pe lângă harta interactivă care se găseşte în aplicaţie, se mai pot planifica şi rute în funcţie de necesitate, inclusiv tipurile de prize şi dacă acestea sunt ocupate sau nu.
Cum a fost drumul …
Drumul pe care l-am parcurs a avut în total aproape 350 de kilometri, plecarea fiind din Bucureşti cu destinaţia Moineşti, judeţul Bacău. Am ales acest drum tocmai pentru a simţi personal cum este sa înlocuiesc o maşina convenţională cu una electrică.
Am plecat cu BMW i3 din Pipera la ora 13:00. La scurt timp după plecare, un mit legat de autonomie avea să se zdruncine sever. Se spune că o maşină electrică ar avea autonomie mai mare în mediul urban decât în afara lui datorită frânărilor şi staţionărilor dese. Din experienţa practică, lucrurile aveau să arate cu totul altfel. Odată intrat pe autostrada Bucureşti – Ploieşti cu pilotul automat setat la 90 km/h, mi-am dat seama că autonomia din bordul maşinii creşte. Când am plecat din Bucuresti calculatorul maşinii arăta 220 km, iar când am ajuns la Ploieşti cu 78% din baterie, autonomia calculată era de 241 km.
La Braşov, cu 39% din baterie şi 132 km autonomie rămasă, am mers la staţia de încărcare de la Kaufland şi am aşteptat o oră să se încarce bateriile în regim fast-charge. Dacă încărcarea ar fi fost în regim normal, timpul de aşteptare s-ar fi ridicat la 2,5 ore. Am decis să iau prânzul în acest moment, tocmai din acest motiv am stat o oră, timp în care bateria s-a încărcat complet şi autonomia afişată era de 393 km. De altfel, dacă nu voiam să aştept atât, puteam foarte bine să stau doar jumătate de oră şi ar fi fost suficient pentru următoarea porţiune de 158 de kilometri.
Fiind primul drum pe o distanţă mai mare cu o maşină electrică, am resimţit din plin „range anxiety”. Tocmai din acest motiv, pe parcursul întregului drum am tot schimbat modurile maşinii din Eco Pro în Eco Pro + şi invers. Abia în jurul orei 21:20, când am putut observa intrarea în municipiul Moineşti şi ştiam că mă apropii de sfârşitul călătoriei, pot să spun că m-am relaxat complet.
Când am ajuns la destinaţie, nivelul bateriei de la BMW i3 arăta 59%, cu o autonomie de 142 km. A fost foarte bine, pentru că a doua zi am putut conduce prin oraş fără a efectua o altă încărcare. Seara, am conectat maşina la o priza normală şi maşina s-a încărcat complet în aproape 15 ore.
Dacă nu ar fi fost planificarea prealabilă necesară, drumul ar fi fost unul normal, tipic pentru România unde distanţa dintre Bucureşti şi Braşov se parcurge în aproximativ 4 ore, iar un itinerar de maxim 5 ore (cu timpul de încărcare a bateriilor inclus) înseamnă de fapt 8 ore şi 20 de minute.
COSTURI
În anii trecuţi, încărcarea la orice staţie era gratuită, însă acum lucrurile nu mai stau chiar la fel. Staţiile din Kaufland au rămas în continuare gratuite, însă celelalte nu. Este foarte important să verifici din ce reţea face parte staţia la care vrei să mergi pentru că ai nevoie de card de membru pentru fiecare. De exemplu, în reţeaua e-charge preţul este de 1,45 lei / kWh pentru încărcare normala şi 1,95 lei / kWh pentru încărcare în regim fast-charge. Bateria unei maşini electrice are în medie 35 – 40 kWh, deci preţul unei încărcări este de aproximativ 50 – 60 de lei în regim normal şi 60 – 80 de lei în regim fast-charge. Dacă o încarci acasă la priza normală, o încărcare te-ar costa în jur de 30 – 40 de lei.
BINE DE ŞTIUT ÎNAINTE
În primul rând, înainte de a pleca la drum trebuie te asiguri că ai un cablu de încărcare. Dacă maşina vine din fabrica cu un încărcător pentru priza de acasă, mai ai nevoie de unul unul şi pentru staţiile publice. Pentru majoritatea maşinilor este un cablu Type 2 pe care îl găseşti pe mai toate site-urile. Tot ce trebuie să faci este să îl cauţi pe cel care este cel mai potrivit pentru tine.
Un alt aspect este legat de aplicaţia PlugShare. În aplicaţie ai posibilitatea să dai check-in când ajungi într-o staţie şi pui maşina la încărcat. Din păcate, nu toată lumea face această acţiune, aşa că îţi recomand să cauţi cel puţin o alternativă când planifici călătoria.
În loc de concluzii
Din păcate, cel mai mare duşman al mobilităţii, fie ea electrică sau nu, rămâne infrastructura rutieră. Reţeaua de staţii de încărcare este în plină ascensiune, însă timpul în trafic rămâne cam acelaşi.
Cred că cel mai fain în utilizarea maşinilor electrice este faptul că te face să simţi că poţi schimba lucruri, că faci parte dintr-o comunitate de „early-adopters” care se gândeşte la mediu şi încearcă să îşi schimbe modul de viată pentru a proteja planeta. Este într-adevăr un mod de viată puţin diferit şi necesită mai multă planificare, dar modul acesta nou de transport este cu siguranţă aici pentru a rămâne.
După cum spunea Abraham Lincoln, viitorul este în fiecare zi şi dacă acum câţiva ani era aproape imposibil să călătoreşti cu o maşina electrică, astăzi este foarte simplu.
Drive safe and drive electric.
CITEŞTE ŞI:
Philip Aarsman, Business Lease: IMM-urile au înţeles avantajele externalizării flotelor
LCV de la Business Lease, produsul de leasing operaţional pentru utilitarele de până la 7,5 t
Comentați?