Proiectele de legi pentru 6 autostrăzi au ajuns pe masa deputaţilor

Cele cinci iniţiative legislative care prevăd construcţia a şase autostrăzi, adoptate de Senat în prima sesiune parlamentară, au ajuns la Camera Deputaţilor, forul decizional.



legea bugetului

În dezbaterea Camerei Deputaţilor  vor intra astfel, următoarele autostrăzi: Autostrada Unirii Principatelor Române, Autostrada Basarabia, Autostrada Bucuresti – Brasov şi Autostrada Braşov – Bacău.

Autostrada Unirii Principatelor Române şi Autostrada Basarabia

Cele două autostrăzi sunt cuprinse într-un singur proiect legislativ, iniţiat de senatorul Gabi Ionaşcu (PMP) la începutul acestui an. Autostrada „Unirii Principatelor Române” ar urma să fie realizată pe traseul Ploieşti-Buzău-Focşani-Bacău-Paşcani-Siret, în timp ce Autostrada „Basarabia” va conecta localităţile Focşani şi Albiţa.

Conform propunerii legislative, Autostrada Ploieşti-Siret va începe de la Autostrada A3 Bucureşti-Braşov-Cluj-Borş, în apropierea municipiului Ploieşti, şi se va încheia la Vama Siret (jud. Suceava), adică până la frontiera de nord a României cu Ucraina.

La rândul său, Autostrada Focşani-Albiţa va începe de la Autostrada Unirii Principatelor Române în apropierea municipiului Focşani până la Vama Albiţa (jud. Vaslui), adică până la frontiera de est a României cu Republica Moldova.

Ministerul responsabil pentru coordonarea realizării celor două autostrăzi „parlamentare” este cel al Transporturilor, care va începe, în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a legii, procedurile necesare pentru realizarea lor.

După adoptarea în mod tacit de către Senat, proiectul a ajuns pe masa deputaţilor, însă până la încheierea sesiunii parlamentare, în vară, nu se primiseră nici avizele de la comisiile de Buget-Finante, Administraţie Publică şi de la cea Juridică, nici raportul şi, eventual, amendamente, de la comisia Transporturi.

Autostrada Bucureşti – Braşov

În sesiunea trecută, Senatul a adoptat şi proiectul pentru construcţia autostrăzii Bucureşti-Braşov, celebra şosea de mare viteză care se află pe agenda publică de 15 ani. Iniţiativa se află în dezbaterea deputaţilor, până la vacanţa de vară proiectul primid doar aviz de la comisiile Juridică şi Administraţie Publică.

Iniţiativa legislativă prevede înfiinţarea unei companii specializate, al cărei singur obiectiv este construirea autostrăzii în termen de trei ani de la intrarea în vigoare a legii, prevăzută pentru 2019. Astfel, proiectul stabileşte ca în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a legii, la propunerea Ministerului Transporturilor, Guvernul este obligat să înfiinţeze o societate pe acţiuni, potrivit Legii nr. 31/1990, de interes strategic naţional, cu obiect de activitate proiectarea şi construirea Autostrăzii Bucureşti-Braşov, denumită Compania Naţională pentru Construirea Autostrăzii Bucureşti-Braşov (CNCABB) S.A. Ulterior, CNAIR va transfera către CNCABB proiectele legate de acest obiectiv de investiţii, inclusiv cele aflate în faza de pregătire.

Iniţiatorii proiectului de lege, palamentarii PMP, spun că demersul lor nu este motivat doar de întârzierile nepermise ale Guvernului în ceea ce priveşte construcţia şoselei rapide, ci, în general, de contraperformanţa în realizare a tuturor proiectelor de autostradă.

De altfel, Ministerul Transporturilor a inaugurat în 2015, doar 22 km, în 2016, 0 km, în 2017, 24 de km, iar în 2018, 56,6 km.

Autostrada Braşov – Bacău

Ca şi în cazul proiectului anterior, iniţiativa privind Autostrada Braşov-Bacău a ajuns la Camera Deputaţilor, însă până la vacanţa de vară au fost primite doar avizele de la comisiile Juridică şi Administraţie Publică.

Potrivit proiectului legislativ iniţiat de parlamentari din toate partidele politice, termenul de execuţie a Autostrăzii Braşov-Bacău este de 5 ani de la data intrării în vigoare a legii.

De asemenea, obiectivul de investiţii Autostrada Braşov-Bacău va fi finanţat de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Transporturilor, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, din fonduri extreme şi din fonduri europene disponibile în cadrul exerciţiului financiar multianual 2019-2024.

Autostrada Nordului

În dezbaterea Camerei Deputaţilor a intrat şi proiectul privind construcţia Autostrăzii „Nordului” pe traseul Vama Petea-Satu Mare-Baia Mare-Dej-Bistriţa-Vatra Dornei-Suceava.

Iniţiativa, care aparţine deputatului Ionuţ Simionca, prevede că Ministerul responsabil pentru coordonarea realizării şoselei de mare viteză este cel al Transporturilor, construcţia urmând să dureze 4 ani.

„Existenţa unei autostrăzi care să lege peste 2 milioane şi jumătate de cetăţeni cu Occidentul va contribui semnificativ la dezvoltarea sustenabilă a României pe termen lung, prin creşterea conectivităţii intermodale între regiuni, accesul populaţiei şi al mediului de afaceri la reţeaua de transport şi susţinerea dezvoltării regiunilor cu potenţial de creştere economică. Un alt motiv, el însuşi suficient pentru modernizarea drumurilor, este acela că se va micşora considerabil numărul oamenilor care îşi pierd viaţa în accidente rutiere. Deşi mai rapide, drumurile vor fi şi mai sigure, orice întârziere în executarea lucrărilor putând fi considerată ca o asistare pasivă la producerea a numeroase accidente cu pierderi de vieţi omeneşti”, îşi motivează demersul iniţiatorul proiectului de lege.

De altfel, acesta arată că în Master Planul General de Transport o şosea rapidă care să lege municipiu Bistriţa de Vama Petea ar putea fi realizată peste 14 ani, iar o alta care să conecteze capitala judeţului Bistriţa-Năsăud de Moldova, prin Vatra Dornei, nici măcar nu este luată în considerare.

„Dacă nu i se impune din exterior, Guvernul nu va reloca fonduri pentru îmbunătăţirea infrastructurii rutiere din judeţul Bistriţa-Năsăud, acesta fiind astfel condamnat la stagnare economică şi, în timp, chiar la declin, datorită lipsei de conectivitate rutieră”, conchide deputatul Ionuţ Simionca.

CITEŞTE ŞI:

Licitaţie în pregătire pentru Autostrada Nordului

Autostrada Estului

La Camera Deputaţilor a ajuns şi proiectul pentru Autostrada „Estului”, ce ar putea fi realizată pe traseul Galaţi-Brăila- Buzău-Ploieşti.

Iniţiativa nu a primit încă decţt avizele de la comisiile Juridică şi Administraţie Publică.

Potrivit iniţiatorului, deputatul Cătălin Cristache (PMP), autostrada are potenţialul de a deservi peste 2 milioane de români şi ar ajuta zona de sud-est a ţării, aflată într-un proces avansat de dezindustrializare, sărăcire şi depopulare.

„Efectele realizării acestui proiect de infrastructură ar fi colosale atât în plan economico – social, cât şi din perspectivă strategică în garantarea securităţii naţionale. Estimarea mea este că ar putea genera peste 50.000 de locuri de muncă, o creştere a PIB-ului zonei cu aproape 20% în primii 5 ani de funcţionare a autostrăzii, un avans considerabil al nivelului de trai al populaţiei şi posibile investiţii industriale de câteva sute de milioane de euro. Mai mult, având în vedere potenţialul navigabil al Dunării, am avea în sfârşit o infrastructură capabilă să lege fluviul care străbate România de sistemul de autostrăzi, oferind perspective uriaşe privind comerţul”, şi-a argumentat deputatul Cătălin Cristache demersul legislativ.

Autostrada ar urma să fie finanţată de la bugetul de stat, prin Ministerul Transporturilor, având ca termen de finalizare patru ani de la aprobarea proiectului din Parlament.

 

CITEŞTE ŞI:

Podul de la Adunaţii Copăceni, închis pentru 6 luni

Vămile Albiţa, Sculeni şi Giurgiuleşti vor fi modernizate

Podul Constanţa intră în reabilitare. Circulaţia auto, pe o singură bandă

 

 

Adaugati comentariu