Încasările din rovinietă au depăşit 5 mld. lei. în ultimii 5 ani

Statul încasează sume uriaşe, în fiecare an, din taxele şi impozitele noastre. Din rovinieta pentru utilizarea drumurilor naţionale, banii ar trebui să umple găurile din infrastructura rutieră. Se pierd, însă, în cele ale CNAIR.



rovinietă

Datele Companiei Naţionale de Administrare Rutieră (CNAIR) arată că, din emiterea  rovinietelor în perioada 2015 – 2019, instituţia a încasat 5,1 miliarde de lei, adică aproximativ 1,1 miliarde de euro.

Numărul rovinietelor vândute de CNAIR a urcat de la an la an, fapt care s-a reflectat direct în creşterea sumelor obţinute din plata acestora.

An Nr. roviniete vândute Valoare (lei fără TVA)
2015 18.988.691     950.158.485,02
2016 19.761.574 1.032.884.291,63
2017 20.812.492 1.091.181.406,91
2018 21.648.539 1.159.477.103,62
2019 (ian – sept.) 17.092.635 950.566.046,69
TOTAL 98.303.931 5.184.267.333,87

Cum se pierde urma banilor din rovinietă

În principiul, aşa cum spun şi reprezentanţii Ministerului Transporturilor, conform OG nr.15/2002, „sumele încasate în urma aplicării tarifelor de utilizare se constituie venit la dispoziţia Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România – S.A. şi vor fi utilizate în exclusivitate pentru finanţarea lucrărilor de construcţie, modernizare, întreţinere şi reparaţie a drumurilor naţionale, precum şi pentru garantarea şi rambursarea creditelor externe şi interne contractate în acest scop, inclusiv pentru plăţi în numele autorităţii publice contractante, ca urmare a obligaţiilor asumate în cadrui contractelor de parteneriat public-privat în sectorul drumurilor naţionale şi autostrăzilor.”

În practică, însă, situaţia nu mai este atât de clară, pentru că veniturile CNAIR încasate din plata rovinietei se depersonalizează. Cu alte cuvinte, ele se adaugă tuturor veniturilor instituţiei şi sunt utilizate global pentru diverse destinaţii, pierzând legătura cu sursa din care au provenit.

Ca atare, dacă ne-am întreba vreodată câte drumuri s-au construit sau modernizat cu banii plătiţi de români pentru rovinietă, nimeni nu ar putea da un răspuns concret. Şi asta pentru că în legislaţia românescă nu există, în general, nicio prevedere care să permită separarea şi rezervarea unor venituri, indiferent de sursă, pentru a fi destinate finanţării în mod expres a anumitor acţiuni. Cu alte cuvinte, Ordonanţa din 2002 nu specifică în mod expres constituirea unui cont în care să fie vărsaţi banii din rovinietă, de unde să fie apoi direcţionaţi către obiectivele care au determinat introducerea ei.

Un simplu exerciţiu de imaginaţie ne poate arăta, însă, că sumele încasate din rovinietă de la şoferi puteau contribui lejer, de exemplu, la finalizarea completă a Centurii Capitalei la profil de autostradă, inclusiv a celor patru pasaje asociate, al cărui cost estimat este de 744 milioane de euro.

Amenzi mari

Dincolo de sumele încasate din contravaloarea taxei de drum, statul adună bani mulţi şi din amenzile pentru lipsa rovinietei, în condiţiile în care acestea ajung şi la 4.500 de lei.

Potrivit aceleaşi OG 15/2002, cuantumul amenzii se calculeaza în funcţie de tipul vehiculului, în următoarele limite:

– Vehicule de transport marfă cu MTMA mai mare sau egal cu 12,01 tone, cu minimum 4 axe (inclusiv): de la 3.000 lei la 4.500 lei;

– Vehicule de transport marfă cu MTMA mai mare sau egal cu 12,01 tone, cu maximum 3 axe (inclusiv): de la 2.750 lei la 3.000 lei;

– Vehicule de transport marfă cu MTMA  mai mare de 7,5 tone şi mai mic sau egal cu 12 tone şi Vehicule de transport persoane cu mai mult de 23 de locuri pe scaune (inclusiv conducătorul auto): de la 1.750 lei la 2.250 lei;

– Vehicule de transport marfă cu MTMA mai mare de 3,5 tone şi mai mic sau egal cu 7,5 t şi Vehicule de transport persoane cu mai mult de 9 locuri pe scaune (inclusiv conducătorul auto) si maximum 23 de locuri pe scaune (inclusive conducătorul auto): de la 1.250 lei la 1.750 lei;

– Vehicule de transport marfă cu MTMA mai mic sau egal cu 3,5 t: de la 750 lei la 1.250 lei;

– Autoturisme: de la 250 lei la 500 lei.

Pentru a putea fi plătite, aceste amenzi ar trebui să ajungă la şoferi în maximum două luni de la data la care este încheiat procesul-verbal de contravenţie, nu de la data la care este săvârşită fapta.

Pe de altă parte, începând din luna septembrie 2018, dacă procesul-verbal nu este încheiat în maximum patru luni de la data la care şoferul a fost surprins conducând o maşină fără rovinietă, amenda nu mai poate fi aplicată. Până atunci, prescrierea faptei intervenea în şase luni de la săvârşirea acesteia. Totodata, în intervalul de la data săvârşirii contravenţiei până la data comunicării procesului-verbal de constatare a acesteia nu se pot încheia alte procese-verbale similare pentru acelaşi vehicul.

Procedura de rambursare

Statul, prin CNAIR, poate returna, totuşi, contravaloarea rovignetei dacă tariful a fost plătit de mai multe ori pentru aceeaşi perioadă sau vehiculul a fost vândut. De exemplu, după achiziţionarea unui vehiculul care deţine rovinieta valabilă şi după modificarea numărului de înmatriculare, noul utilizator trebuie să achite taxa de drum, ceea ce conduce la suprapunerea perioadei de valabilitate. În aceste situaţii, fostul utilizator poate solicita restituirea contravalorii tarifului de utilizare pentru perioada de valabilitate care se suprapune, conform Ordinului ministrului transporturilor  nr.748/2019.

Banii sunt returnaţi de în două cazuri, adică la cererea:

  1. a) utilizatorului, situaţie în care solicitarea de returnare a sumei, care trebuie să conţină toate informatiile prevăzute în modelul care se regăseşte pe pagina web a CNAIR, se transmite instituţiei, împreună cu o copie de pe certificatul de înmatriculare şi de pe cartea de identitate a vehiculului;
  2. b) fostului utilizator, în cazul înstrăinarii vehiculului, situaţie în care solicitarea de returnare a sumei, care trebuie să conţina toate informaţiile prevăzute în modelul publicat tot pe pagina web a CNAIR, se transmite acesteia, după expirarea perioadei de valabilitate a rovinietei achitate, împreuna cu o copie de pe documentele care dovedesc înstrăinarea maşinii şi o copie de pe documentul care atestă scoaterea din evidenţa fiscală.

 

(Articol publicat în revista Flote Auto, decembrie 2019 – ianuarie 2020)

 

CITEŞTE ŞI:

Rabla Plus 2020. Vor fi finanţate minimum 3.000 maşini electrice

Mega-uzină europeană pentru producerea de baterii pentru maşini electrice

Şoferii vor folosi luminile de întâlnire şi pe drumurile naţionale. Proiect

 

Adaugati comentariu