După cum am observat deja, pandemia a schimbat fundamental modul în care angajaţii lucrează astăzi, iar prezenţa în clădirile de birouri a fost înlocuită rapid cu munca de acasă şi, în curând, cu munca de oriunde în lume, în locuri în care acum un an părea imposibil să munceşti.
Relaxarea măsurilor restrictive impuse în perioada stării de urgenţă i-a determinat pe mulţi angajaţi să-şi mute activitatea cât mai departe de rutina de zi cu zi din locuinţă, după o perioadă de trei luni în care au fost nevoiţi să lucreze numai de acasă. Noul birou poate fi acum chiar şi pe o plajă exotică, la mii de kilometri distanţă, dacă vine la pachet cu o conexiune bună la internet.
Totuşi, mirajul „work-from-anywhere” poate atrage anumite provocări în materie fiscală şi juridică, care trebuie luate în considerare în egală măsură şi de angajatori, dar şi de salariaţi.
Astfel, este important de avut în vedere dacă pentru salariul obţinut de la angajatorul din România pentru munca prestată din străinătate, angajatul trebuie să plătească taxe în România sau în ţara în care îşi desfăşoară activitatea. Legislaţia fiecărei ţări în parte impune tratamente fiscale diferite. Prin urmare, consultarea acesteia este esenţială, alături de analiza convenţiei încheiate între România şi statul respectiv în materie de taxe şi a altor acorduri de securitate socială, după caz, pentru a putea stabili corect obligaţiile părţilor implicate, angajat sau angajator.
De îndată ce angajatul informează compania din România despre planurile sale de a munci peste graniţă, este recomandat ca angajatorul să studieze posibilele implicaţii fiscale generate de emigrarea temporară în ţara respectivă. În caz contrar, angajatul şi angajatorul se pot expune unor obligaţii fiscale suplimentare în ţara gazdă, după caz.
De exemplu, în ţările membre ale Uniunii Europene, a lucra de la distanţă într-o altă ţară poate genera obligaţia angajatorului de a se înregistra în scop de raportare şi plată de asigurări sociale în ţara de destinaţie, precum şi obligaţii în sfera impozitului pe profit. Şi alte obligaţii de raportare pot apărea pentru angajator, precum cele reglementate de directiva europeană privind detaşarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii, sau obligaţii suplimentare prevăzute de legislaţia locală din statul unde angajatul alege să lucreze temporar. Ca urmare, angajatorul trebuie să aibă un cadru de lucru prestabilit pentru astfel de situaţii care să prevadă drepturile şi obligaţiile angajatului pe durata muncii din străinătate.
Anumite state au decis să uşureze procesul prin care cetăţenii străini pot locui şi lucra temporar pe teritoriul acestora. Unele dintre aceste ţări sunt destinaţii turistice populare, care încearcă prin aceste măsuri să compenseze parţial pierderile cauzate de pandemie. Printre statele care astăzi facilitează procesul de imigrare în acest scop se numără Estonia, Georgia, Barbados, Insulele Bermude şi cu siguranţă vor mai apărea pe listă şi alte ţări
România încă nu oferă nişte facilităţi fiscale în acest sens, specifice lucrului de la distanţă, din România, deşi o cotă de impozit pe salarii de doar 10% ar putea să fie atractivă pentru angajaţii străini. Un astfel de model de lucru din România ar putea atrage şi o rezidenţă fiscală aici, cu doar 10% impozit pe majoritatea tipurilor de venit.
În concluzie, când angajaţii aleg să muncească în alte ţări decât cea de origine, trebuie să verifice regulile de imigrare în scop de muncă din aceste ţări, care în multe cazuri diferă semnificativ faţă de cele cu scop turistic.
Având în vedere că revenirea în clădirile de birouri este puţin probabilă în viitorul apropiat, iar tot mai mulţi angajaţi care lucrează acasă vor să schimbe temporar locul de unde muncesc, companiile trebuie să fie pregătite juridic şi fiscal de schimbarea de paradigmă de la „work-from-home” la „work-from-anywhere” şi să răspundă simultan cerinţelor angajaţilor de a lucra oricând şi de oriunde.
Un articol de Corina Mîndoiu, Partener Asociat, Asistenţă Fiscală şi Juridică, EY România
CITEȘTE ȘI:
Engie alocă peste 5 mil. euro pentru servicii de administrare a flotei
Tractoare electrice pentru agricultură: autonomie, avantaje, dezavantaje
Motivul revizuirii documentației pentru Autostrada Ploieşti – Braşov
Comentați?