Un pas înainte spre Autostrada Nordului

Partea de nord a României ar putea fi conectată, peste câţiva ani, la reţeaua de autostrăzi din vestul Europei, o dată cu realizarea drumului de mare viteză Baia Mare - Suceava, cunoscut şi sub numele de Autostrada Nordului. De altfel, există chiar două inţiative, una a Guvernului şi cealaltă a Parlamentului.



autostrada Nordului

Din punctul de vedere al Guvernului, şoseaua rapidă din nordul ţării va fi construită pe traseul Baia Mare – Bistriţa – Vatra Dornei – Suceava. Compania de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a lansat, la începutul lunii noiembrie 2019, licitaţia pentru realizarea Studiului de Fezabilitate, valoarea totală estimată a contractului fiind cuprinsă între 53,5 – 63,4 milioane de lei.

Autostrada Nordului made by CNAIR

Potrivit anunţului publicat pe platforma de achiziţii publice, SICAP, documentaţia este împărţită în trei loturi, aferente celor 3 tronsoane care vor forma autostrada: Lot 1 Baia Mare – Bistriţa, cu o valoarea estimată, fără TVA, cuprinsă între 19,4 mil. lei – 22,9 mil. lei; Lot 2 Bistriţa – Vatra Dornei, cu o valoarea estimată, fără TVA, cuprinsă între 16, 5 mil. lei – 19,5 mil. lei şi Lot 3 Vatra Dornei – Suceava, cu o valoare estimată, fără TVA, cupinsă între 17,6 mil. lei – 20,8 mil. lei

Contractul, care va avea o durată de 18 luni, va fi atribuit în funcţie de nu mai puţin de 12 criterii:

– Componenta financiară – 40% (Punctaj maxim 40 de puncte),

– Experienţa coordonatorului de proiect – 6% (Punctaj maxim 6 puncte),

– Experienţa deţinută de inginerul proiectant al drumului – 4% (Punctaj maxim 4 puncte),

– Experienţa deţinută de inginerul proiectant de poduri – 4% (Punctaj maxim 4 puncte),

– Experienţa deţinută de inginerul proiectant de lucrări de consolidare – 4% (Punctaj maxim 4 puncte),

– Experienţa deţinută de inginerul proiectant în cadrul unor contracte de elaborare, revizuire, actualizare, completare Studii de Fezabilitate – 4% (Punctaj maxim 4 puncte),

– Experienţa deţinută în elaborarea de studii geotehnice aferente Studiilor de Fezabilitate – 4% (Punctaj maxim 4 puncte),

– Experienţa deţinută în realizarea de Studii de Evaluare Adecvată (SEA) şi/ sau de Rapoarte privind Impactul asupra Mediului (RIM) – 3% (Punctaj maxim 3 puncte),

– Experienţa deţinută în elaborarea, revizuirea, actualizarea şi/sau completarea unor analize cost-beneficiu aferente unor Studii de Fezabilitate – 3% (Punctaj maxim 3 puncte),

– Experienţa deţinută în calitate de arheolog specialist sau expert în realizarea unor studii arheologice aferente unor Studii de Fezabilitate – 3% (Punctaj maxim 3 puncte),

– Abordarea propusă privind implementarea contractului prin prisma metodologiei de prestare a serviciilor – 15% (Punctaj maxim 15 puncte),

– Abordarea propusă privind planificarea resurselor tehnice şi umane în corelare cu specificul şi complexitatea activităţilor desfăşurate în cadrul contractului – 10% (Punctaj maxim 10 puncte).

Potrivit anunţului de licitaţie, termenul limită pentru primirea ofertelor sau a cererilor de participare este data de 8 ianuarie 2020.

Pentru a putea fi selectaţi, ofertanţii trebuie să facă dovada că au dus la bun sfârşit, în ultimii 5 ani, servicii de elaborare, revizuire, actualizare sau completare de Studii de Fezabilitate şi de Proiecte Tehnice pentru lucrări de construcţie nouă, modernizare sau lărgire aferente drumurilor naţionale, drumurilor expres şi autostrăzilor, în valoare cumulată de minimum – 6,7 milioane de lei pentru Lotul 1; de 5,7 mil. lei pentru Lotul 2 şi de 6,1 mil. lei pentru Lotul 3.

CNAIR anunţă, însă, că încheierea contractului de achiziţie publică pentru fiecare dintre cele 3 loturi este condiţionată de obţinerea sau aprobarea finanţării din fonduri de la bugetul de stat şi din fonduri europene nerambursabile. „În cazul în care, indiferent de motive, obţinerea/aprobarea finanţării serviciilor din fonduri de la bugetul de stat şi/ sau fonduri europene nerambursabile nu se realizează, Autoritatea Contractantă va aplica prevederile art. 212 alin (1) lit. c) teza a II-a din Legea 98/2016, fiind imposibilă încheierea contractului de achiziţie publică”, menţionează reprezentanţii CNAIR. Cu toate acestea, autorităţile estimează că vor obţine finanţarea necesară semnării contractului în semestrul I al anului 2020 pentru oricare dintre cele 3 loturi, adică vor atrage fonduri europene nerambursabile prin Programul Operaţional Infrastructura Mare – POIM.

Proiectul parlamentarilor 

În paralel cu planurile Guvernului, la iniţiativa deputatului Ionuţ Simionca (PMP), Parlamentul dezbate un proiect de lege destinat aceluiaşi obiectiv, Autostrada Nordului, în acest caz traseul urmând linia Vama Petea – Satu Mare – Baia Mare – Dej – Bistriţa – Vatra Dornei – Suceava.

„Existenţa unei autostrăzi care să lege peste 2 milioane şi jumătate de cetăţeni cu Occidentul va contribui semnificativ la dezvoltarea sustenabilă a României pe termen lung, prin creşterea conectivităţii intermodale între regiuni, accesul populaţiei şi al mediului de afaceri la reţeaua de transport şi susţinerea dezvoltării regiunilor cu potenţial de creştere economică. Un alt motiv, el însuşi suficient pentru modernizarea drumurilor, este acela că se va micşora considerabil numărul oamenilor care îşi pierd viaţa în accidente rutiere. Deşi mai rapide, drumurile vor fi şi mai sigure, orice întârziere în executarea lucrărilor putând fi considerată ca o asistare pasivă la producerea a numeroase accidente cu pierderi de vieţi omeneşti”, şi-a motivat demersul deputatul Ionuţ Simionca, iniţiatorul proiectului de lege.

De altfel, acesta arăta în toamna anului trecut, când înregistrase proiectul la Senat, că în Master Planul General de Transport o şosea rapidă care să lege municipiu Bistriţa de Vama Petea ar putea fi realizată peste 14 ani, iar o alta care să conecteze capitala judeţului Bistriţa-Năsăud de Moldova, prin Vatra Dornei, nici măcar nu este luată în considerare.

„Dacă nu i se impune din exterior, Guvernul nu va reloca fonduri pentru îmbunătăţirea infrastructurii rutiere din judeţul Bistriţa-Năsăud, acesta fiind astfel condamnat la stagnare economică şi, în timp, chiar la declin, datorită lipsei de conectivitate rutieră”, a conchis deputatul Ionuţ Simionca.

Propunerea legislativă a fost adoptată de Senat în data de 20 martie 2019, cu 72 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi doar o abţinere, fiind trimisă imediat spre dezbatere Camerei Deputaţilor, forul decizional. Aici însă proiectul pare blocat. Din 25 martie, ziua când a fost înregistrat la Cameră, şi până astăzi, nu s-a reuşit decât primirea a două avize, ce-i drept negative, de la Comisia juridică şi cea pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului.

Proiectul de lege al deputatului Ionuţ Simionca pentru Autostrada Nordului are doar cinci articole. Astfel, potrivit textului iniţiativei, obiectivul de investiţii este finanţat de la bugetul de stat, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, precum şi din credite externe şi fonduri europene. Ministerul Transporturilor va fi instituţia responsabilă pentru coordonarea realizării acestui obiectiv de investiţii. Termenul de execuţie al Autostrăzii „Nordului” este de patru ani de la data intrării în vigoare a legii.

 

(Articol publicat în revista Flote Auto, luna noiembrie 2019)

 

CITEŞTE ŞI:

A apărut revista Flote Auto, ianuarie 2020

Pleci cu maşina în Austria? Cresc tarifele pentru utilizarea drumurilor

Tesla hibrid: contra curentului

 

Adaugati comentariu