Românii au plătit, prin supra-acciză şi rovinietă, 3,3 mld. euro pentru drumuri

Românii au scos din buzunar, în ultimii 6 ani, aproximativ 3,3 miliarde de euro pentru plata rovinietei şi a supraaccizei la carburanţi, taxe din care s-ar fi putut finanţa o infrastructură rutieră modernă, cu autostrăzi şi drumuri expres. Ce au primit în schimb? Doar vorbe goale.



risipa-pierderi-bani-floteauto

Datele Companiei Naţionale de Administrare Rutieră (CNAIR) arată că sumele încasate din contravaloarea rovinietelor în perioada 2012 – 2017 au totalizat 5,6 miliarde de lei, adică aproximativ 1,3 miliarde de euro.

Situaţia încasărilor a fost următoarea:

– 2012 – 849.287,94 mii lei;

– 2013 – 877.156,05 mii lei;

– 2014 – 893.977,70 mii lei;

– 2015 – 936.669,23 mii lei;

– 2016 – 1.011.996,13 mii lei;

– preliminat 2017 – 1.063.761,04 mii lei.

În plus, din acest an, rovinieta de 1 zi pentru camioane se scumpeşte, ca urmare a alinierii legislaţiei la reglementările Uniunii Europene, deci sumele încasate din plata taxei de drum vor creşte semnificativ. Potrivit Uniunii Naţionale a Transportatorilor din România – UNTRR, majorarea valorii rovinietelor afectează puternic aproximativ 130.000 de autovehicule de transport marfă cu masă maximă autorizată cuprinsă între 3,5 tone și peste 12 tone. Astfel, pentru vehiculele de 3,5 – 7,5 t scumpirea va fi de 200%, pentru cele de 7,5 – 12 t, de 71,4%, iar pentru cele de peste 12 t, de 33%. Pentru ultima categorie, va creşte şi valoarea pentru rovinieta de 30 de zile, scumpirea fiind de 9%.

Veniturile CNAIR se depersonalizează

Unde ajung banii încasaţi din vânzarea rovinietei? Ştim doar că intră în buzunarele largi ale CNAIR, iar de aici, urma li se pierde. Şi asta pentru că legislaţia nu prevede nimic concret în ceea ce priveşte utilizarea acestor sume la finanţarea construcţiei de autostrăzi sau drumuri din sumele astfel încasate. În principiu, este posibil. În practică, puţin probabil.

“În conformitate cu prevederile O.G. nr. 15/2002, cu modificările şi completările ulterioare, sumele încasate în urma aplicării tarifelor de utilizare a drumurilor publice se constituie venit la dispoziţia Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. şi sunt utilizate pentru finanţarea lucrărilor de construcţie, modernizare, întreţinere şi reparaţie a drumurilor naţionale, precum şi pentru garantarea şi rambursarea creditelor externe şi interne contractate în acest scop. Veniturile proprii astfel încasate constituie sursă de finanţare şi pentru cheltuielile de personal, rambursări de rate la creditele contractate în nume propriu de Companie, dobânzi şi comisioane aferente acestora. Astfel, veniturile proprii încasate se depersonalizează. Veniturile proprii în totalitatea lor, sunt utilizate global pentru destinaţiile stabilite conform prevederilor legale pierzând legătura cu sursa din care au provenit. În consecinţă, nu este posibilă separarea şi rezervarea unor venituri, indiferent de sursă, pentru a fi destinate finanţării în mod expres a anumitor acţiuni. Ca urmare, pentru acoperirea cheltuielilor bugetare se foloseşte totalitatea veniturilor încasate, nefiind posibilă dislocarea unei părţi din acestea pentru a servi efectuării unor cheltuieli anume”, arată secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Maria Magdalena Grigor.

Investiţiile în drumuri din supraacciză, necunoscute

O situaţie similară întâlnim şi în ceea ce priveşte supraacciza la carburanţi. Banii intră în buget, iar de acolo, la fel ca la rovinietă, li se pierde urma.

Deşi în urmă cu patru ani, premierul de atunci, Victor Ponta, susţinea că fondurile provenite din supra-acciza la carburanţi vor fi utilizate pentru construcţia de drumuri şi autostrăzi, niciun ban, din cele 8,5 miliarde de lei colectate, nu a ajuns în mod special pentru proiectele de infrastructură rutieră.

Taxa de 7 eurocenţi/litru a fost introdusă în aprilie 2014, urmând ca din sumele colectate să fie finanţate investiţiile în autostrăzi şi drumuri. Un document al Ministerul Finanţelor, semnat de secretarul de stat Attila Gyorgy, arată că niciodată, la niciun minister sau instituţie publică nu a fost stabilit şi supravegheat un fond alimentat din supra-acciza la carburanţi pentru construcţia autostrăzilor. De fapt, oficialul MF susţine că, potrivit legislaţiei aflate în vigoare, acest lucru nici nu este posibil.

Astfel, acesta spune că, potrivit art.8 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, veniturile bugetare nu pot fi afectate direct unei cheltuieli bugetare anume, cu excepţia donaţiilor şi sponsorizărilor, care au destinaţii distincte.

Totodată, secretarul de stat precizează că programul de investiţii publice se aprobă prin legea bugetară anuală, ca anexă la bugetul fiecărui ordonator principal de credite, fiind structurat pe capitole, pe grupe de investiţii (obiective/proiecte de investiţii în continuare, obiective/proiecte de investiţii noi şi alte cheltuieli de investiţii), pe surse de finanţare (respectiv bugetul de stat, credite externe, fonduri externe nerambursabile, venituri proprii) şi pe titluri de cheltuieli.

De asemenea, mai arată Attila Gyorgy, monitorizarea programului de investiţii publice se realizează potrivit formatului aprobat prin Ordinul ministrului economiei şi finanţelor nr. 1202/2008 privind stabilirea structurii situaţiilor referitoare la monitorizarea derulării programului de investiţii publice şi a unor precizări din OUG nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar.

Mai mult, el subliniază că, deşi art. 44 din Legea 500/2002 prevede ca rapoartele lunare de monitorizare se transmit detaliate în structura aprobatî potrivit programelor de investiţii publice, Ministerul Finanţelor nu deţine niciun fel de informaţii privind investiţiile finanţate din supra-acciza la carburanţi.

Potrivit datelor Ministerului Finanţelor, situatia încasărilor, ţinând cont şi de impactul TVA asupra preâului majorat al carburanţilor, este următoarea:

– 1 apr. 2014 – 31 dec. 2014: 2,217 mld. lei;

– 1 ian. 2015 – 31 dec. 2015: 2,985 mld. lei;

– 1 ian. 2016 – 31 dec. 2016: 3,258 mld. lei.

Nu avem încă date despre încasările din ultimele luni din 2017, după ce a fost reintrodusă supraacciza, dar putem presupune, pe baza cifrelor din anii anteriori, că sumele ar putea urca la 800 mil. lei. Ceea ce înseamnă că totalul se ridică la 9,3 mld. de lei, adică 2 miliarde de euro.

Apel la imaginaţie

Un simplu exerciţiu de imaginaţie ne poate arăta că banii încasaţi de la şoferi din rovinietă şi supraacciză – 3,3 miliarde de euro – puteau finanţa lejer autostrada Sibiu-Piteşti (cost estimat de execuţie 1,6 mld. euro), „tronsonul Iadului” dintre Comarnic şi Predeal de pe A3 (cost estimat 1,5 miliarde de euro) sau finalizarea completă a Centurii Capitalei la profil de autostradă, inclusiv pasajele asociate (cost estimat 744 milioane de euro).

Ministrul Finanţelor, Eugen Orlando Teodorovici spunea, referitor la construcţia autostrăzii dintre Comarnic şi Predeal, că nerealizarea ei nu a fost o chestiune de bani. După cum am arătat şi noi, (culmea!) chiar aşa este. Din păcate, statul sifonează miliarde de euro în tot mai multe direcţii, inclusiv într-o factură socială pe care nu ne-o permitem, dar care a devenit o cheltuială rigidă în buget, iar, între timp, obiectivele nerealizate de autostrăzi sau drumuri expres se înmulţesc. De exemplu, pe parcursul anului trecut au fost daţi în folosinţă doar 15,4 km de autostradă, pe lotul 2 al autostrăzii Lugoj-Deva. Ca să mai “îndulcească” situaţia, şeful CNAIR a declarat că au fost efectiv construiţi 53,38 km. Dar dacă sunt inutilizabili, declaraţiile devin doar nişte vorbe goale.

Pentru acest an, Ministerul Transporturilor pregăteşte lansarea procedurilor de achiziţie publică pentru 5 loturi din autostrăzile Braşov-Tg. Mureş-Cluj-Oradea şi Sibiu-Piteşti, care însumează aproape 66 km. În plus, promite că va mai lansa licitaţii şi pentru realizarea a cinci variante de ocolire sau pentru întocmirea unor studii de fezabilitate, inclusiv cel pentru reabilitarea Transfăgărăşanului.

Câte vor deveni realitate şi câte se vor adăuga listei de nerealizări nu ştim. Ştim doar că noi plătim în continuare şi pentru rovinietă, şi pentru supraacciza la carburanţi.

 

(Articol publicat în revista Flote Auto, martie 2018)

 

 

Adaugati comentariu