România poate primi prefinanţarea solicitată de 13% din PNRR

Miniştrii europeni ai Economiei şi Finanţelor au salutat, joi, evaluarea planurilor naţionale de redresare şi rezilienţă pentru România, Estonia şi Finlanda, a transmis Consiliul European. Deciziile de punere în aplicare ale Consiliului cu privire la aprobarea acestor planuri vor fi adoptate prin procedură scrisă la scurt timp după videoconferinţa de joi a miniştrilor.
ALD Automotive

În urma adoptării formale a deciziilor, cele trei state membre vor putea să primească prefinanţarea solicitată de 13% şi să înceapă să utilizeze sprijinul financiar la scară largă al Uniunii Europene pentru a depăşi impactul negativ al pandemiei asupra economiilor lor. Fondul de redresare al UE pune la dispoziţie 672,5 miliarde euro (la preţurile din 2018) pentru sprijinirea reformelor şi investiţiilor pe care statele membre le realizează pentru a-şi stimula economiile, acordând în acelaşi timp prioritate cheltuielilor direcţionate către domeniul ecologic şi cel digital.

„Am plăcerea de a anunţa veşti bune pentru încă trei state membre. Tocmai am confirmat evaluările pozitive ale planurilor de redresare şi rezilienţă ale Estoniei, Finlandei şi României. În curând, aceste ţări îşi vor putea primi plata de prefinanţare din Mecanismul de redresare şi rezilienţă”, a declarat ministrul de Finanţe al Sloveniei, Andrej Sircelj.

Principalele măsuri asumate de România, Estonia şi Finlanda

Planul Estoniei în valoare de 969,3 milioane euro include eforturi de decarbonizare a economiei și vizează dezvoltarea de tehnologii verzi inovatoare, cum ar fi hidrogenul verde. De asemenea, facilitează tranziția verde pentru întreprinderi și îmbunătățește accesul IMM-urilor la finanțarea verde. În ceea ce privește transformarea digitală, planul se axează pe competitivitatea întreprinderilor estoniene și include sprijin financiar pentru IMM-uri și microîntreprinderi din toate sectoarele, pentru a le ajuta să avanseze pe calea lor digitală.

Suma de 2,1 miliarde euro acordată Finlandei va contribui la obiectivul acesteia de atingere a neutralității carbonului până în 2035. Măsurile prezentate de Finlanda în planul său de redresare includ creșterea ponderii surselor regenerabile de energie în mixul energetic, decarbonizarea industriei, reducerea emisiilor clădirilor și promovarea sistemelor de transport cu emisii scăzute. Componenta digitală a planului include investiții în rețele în bandă largă de mare viteză și sprijină digitalizarea întreprinderilor și a sectorului public.

Eliminarea treptată a producţiei de energie electrică pe bază de cărbune şi lignit şi utilizarea surselor regenerabile de energie, precum şi realizarea de investiţii şi de reforme în domeniul renovării clădirilor, al modernizării căilor ferate, al gestionării apei şi deşeurilor, precum şi al împăduririi şi reîmpăduririi sunt măsuri pe care România intenţionează să le pună în aplicare pentru a-şi atinge obiectivele climatice. Sumele care i-au fost acordate, respectiv 14,2 miliarde euro sub formă de granturi şi 14,9 miliarde euro sub formă de împrumuturi, vor fi de asemenea utilizate, printre altele, pentru digitalizarea serviciilor publice ale ţării şi pentru consolidarea rezilienţei sistemului sanitar.

Măsurile aprobate în planurile naţionale se concentrează asupra a şase domenii de politică esenţiale („piloni”) şi răspund recomandărilor specifice fiecărei ţări din 2019 şi 2020. Atingerea obiectivelor de etapă şi a ţintelor stabilite pentru măsurile planificate reprezintă condiţia prealabilă pentru plata contribuţiilor financiare ale UE.

Odată cu aprobarea formală a planurilor Estoniei, Finlandei şi României, planurile naţionale de redresare a 22 de state membre vor fi fost adoptate. 17 state membre au primit prefinanţarea solicitată. Suma totală plătită până în prezent este de aproximativ 52,4 miliarde euro.

 

CITEȘTE ȘI:

Ministrul Mediului: Este nevoie de scheme de ajutor de stat pentru ”înverzirea” flotelor

Prim contact Dacia Duster TCe150 EDC facelift. Evoluție pentru best

 

Adaugati comentariu