Programul Rabla pentru 2026 ar putea fi anulat, în condițiile în care, în acest moment, nu există un buget identificat pentru acesta, a declarat ministra Mediului, Diana Buzoianu.
”Momentan nu a fost făcut încă bugetul AFM (Administrația Fondului pentru Mediu, n.r.). Eu mi-am exprimat public preferința, deși înțeleg nevoia pentru mai multe tipuri de proiecte. Este clar că anul viitor prioritatea va trebui să fie finalizarea proiectelor din PNRR, o parte semnificativă din proiectele din PNRR, care și-au pierdut fondurile, finanțarea, vor fi mutate pe AFM. În același timp, avem o discuție cât se poate de așezată ca, în cazul în care vom găsi totuși buget pentru Rabla anul viitor, dar momentan nu avem acest buget încă identificat, să fie suplimentar cu câteva condiții care nu au fost aplicate până în anul acesta. De exemplu, eu susțin să fie aplicat programul Rabla pentru mașini produse în Europa. Nu mai există versiunea de fonduri europene pentru anul următor, dar în acest moment buget identificat pentru programul Rabla nu există”, a menționat Diana Buzoianu, citată de Agerpres.
În opinia sa, prioritate vor avea proiectele ‘care au început deja să fie lucrate, de apă, canal, lucrări care deja există în teren’.
”Va trebui să avem o discuție serioasă pentru gândirea bugetului pentru anul viitor al AFM. Din punctul meu de vedere, prioritate vor avea proiecte care au început deja să fie lucrate, adică vorbim de apă, canal, lucrări care deja există în teren, șantiere care au fost deja deschise, care nu pot fi amânate. Dacă ar fi blocate, riscăm să pierdem inclusiv contractele respective, riscăm să avem comunități care ar fi putut să aibă apă și canalizare în 2 ani de zile sau într-un an de zile, și să nu mai aibă aceste servicii minimale, care sunt absolut esențiale. Vorbim de proiecte de Centre de aport voluntar, care ne ajută la țintele de la nivel european, ne ajută inclusiv pe infrastructura care nu a existat pentru colectarea anumitor tipuri de deșeuri. Prioritatea va fi să acoperim bugetul pentru aceste proiecte”, a adăugat ministrul.
Ce a însemnat Rabla?
Considerat a fi unul din cele mai de succes programe derulate de autoritățile române, programul Rabla auto a dovedit, în cei peste 20 de ani de la lansare, o eficiență extrem de ridicată, fiind scoase de pe piață peste 1.000.000 de autovehicule vechi și, totodată, fiind înmatriculate peste 650.000 de automobile noi.
Potrivit calculelor Asociației Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA), în 2024, statul român a investit 288 de milioane de lei în Rabla Plus, dintr-un buget total de 1 miliard de lei, care nu a fost epuizat, dar a încasat peste 664 de milioane de lei doar din TVA-ul aferent celor 10.707 de autoturisme electrice finanțate, respectiv 1.493 autoturisme plug-in hibrid. A rezultat, astfel, un câștig net de 375 de milioane de lei, fără a fi inlcuse alte venituri din taxe, asigurări, înmatriculări sau locuri de muncă.
În paralel, prin Rabla Clasic 2024, statul a oferit 300 de milioane de lei sub formă de subvenții pentru 17.534
de autoturisme și a încasat, în schimb, aproximativ 355 de milioane de lei din TVA, cu un câștig net de peste 55 de milioane de lei.
În total, doar din TVA-ul generat de cele două programe, fără a include alte venituri din taxe, asigurări, înmatriculări sau locuri de muncă, statul a încasat peste 1 miliard de lei.
”Este important de reamintit că, Programul Rabla nu reprezintă un ajutor acordat industriei auto, ci un instrument de interes public cu rol esențial în protejarea mediului și a calității vieții cetățenilor, prin retragerea din circulație a mașinilor vechi, poluante și nesigure și înlocuirea lor cu vehicule moderne, cu emisii reduse, echipate cu tehnologii actuale și sisteme de siguranță performante (ADAS). Obiectivul principal al Programului Rabla Auto este creșterea siguranței rutiere și reducerea poluării, în concordanță cu standardele și angajamentele europene asumate de țara noastră, iar organizarea acestuia se bazează pe fonduri provenite din certificate de emisii CO2, destinate a fi folosite exclusiv în proiecte de mediu, așa cum a afirmat însăși doamna Diana Buzoianu, Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor”, spuneau recent reprezentanții APIA.
Pe de altă parte, o analiză a Asociației Constructorilor de Automobile din România (ACAROM), arată că avem unul dintre cele mai îmbătrânite parcuri de autoturisme din UE, cu o vârstă medie de 15,4 ani, cu 3 ani mai mult decât media UE (12,5 ani), plasându-ne pe locul 3 după Grecia (17,5 ani) și Cehia (16,2 ani). Odată cu eliminarea taxei de primă înmatriculare în anul 2017, procentul autoturismelor second-hand înmatriculate a crescut cu 7%, de la 76% în 2016 la 83% în 2017, urmând apoi o stabilizare la 70% în 2024. În perioada 2007-2024 au fost importate aproximativ 5,3 milioane autoturisme second hand, iar 70% din autoturismele înmatriculate pentru prima dată în România în 2024 au fost la mâna a doua. În cazul în care aceste tendințe se mențin, avertizează ACAROM, vârsta medie a parcului auto va ajunge la 17 ani până în anul 2030, existând premizele ca odată cu apropierea de anul-prag 2035 (zero emisii din transportul auto), un val mai mare de autoturisme second hand să pătrundă în România.
CITEȘTE ȘI:
A apărut revista FLOTE AUTO, noiembrie 2025
Afacerile din comerţul auto-moto au crescut cu 4,4% în primele 9 luni din 2025
Comentați?