MAI a lansat proiectul „Siguranță în Trafic”, pentru reducerea gradului de risc rutier. Noile reguli, în dezbatere publică

Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a lansat, marți, proiectul „Siguranță în Trafic”, pe care îl consideră un proiect amplu, apărut din nevoia de a răspunde concret și modern provocărilor din domeniul rutier.

”Plecând de la faptul că indisciplina este un factor esențial al gradului de risc rutier, MAI și-a îndreptat atenția în ultimii ani spre adoptarea unor măsuri de îmbunătățire a comportamentului participanților la trafic, atât prin instrumente coercitive, cât și prin proiecte de educație rutieră. Astfel, vă propunem un pachet de măsuri care aduce împreună tehnologia, legislația actualizată și colaborarea instituțională – totul cu un scop clar: drumuri mai sigure și servicii publice mai simple pentru cetățeni. Acest proiect, dezvoltat de Ministerul Afacerilor Interne prin Poliția Română vine să susțină un efort național de responsabilizare, educație, prevenire și digitalizare”, a subliniat secretarul de stat, chestor general de poliție Bogdan Despescu.

În prezent, Poliția acționează pe 3 componente de combatere – cea de constatare directă, prin polițiștii din teren, cea de monitorizare a traficului prin cele 700 de camere mobile ale Poliției, asociate conceptului e–SIGUR, precum și procesarea abaterilor semnalate de participanții la trafic.

Sistemul e-SIGUR este operațional începând cu 1 ianuarie 2025 și are o complexitate deosebită, iar realitatea din teren impune mai multe intervenții de integrare a infrastructurii administrației publice locale, a CNAIR, precum și a altor componente ale MAI.

Ce aduce nou proiectul „Siguranța în Trafic”?

1. Sunt create premisele integrării în sistemul e-SIGUR a camerelor administrației publice locale și CNAIR și pentru procesarea unui volum masiv de date.

Potrivit lui Bogdan Despescu, este nevoie de reguli noi, fapt pentru care se propune simplificarea procedurii de comunicare cu proprietarii și conducătorii de vehicule, ceea ce va conduce la o reducere a costurilor suportate de contribuabil și degrevarea polițiștilor rutieri de sarcini administrative.

Astfel, polițiștii vor acționa mai mult timp în teren, în sprijinul participanților la trafic, pentru eliminarea pericolelor din trafic, care nu pot fi constatate cu mijloace automatizate, precum consumul de alcool sau droguri.

2. Reguli mai clare, o legislație actualizată, responsabilitate clară pentru utilizatorii și deținătorii de vehicule.

• Se introduce conceptul de viteză medie. Acesta se realizează prin determinarea vitezei medii de deplasare pe un sector de drum în mai multe state membre ale Uniunii Europene, precum Austria, Țările de Jos, Spania, Bulgaria
• Se introduce un mecanism simplificat de constatare a sancțiunilor, atunci când proprietarul vehiculului este și conducătorul obișnuit al acestuia. În această situație, proprietarul va primi în mod direct procesul verbal, iar în cazul în care confirmă că el a condus autovehiculul, procesul verbal se consideră comunicat, fără a mai derula alte proceduri. În cazul în care proprietarul nu este cel care a condus autovehiculul, are posibilitatea să indice conducătorul auto, situație în care procesul verbal este nul de drept, fără alte formalități;
• În ceea ce privește permisele de conducere, se adaptează valabilitatea acestora în funcție de evaluările medicale și este readusă în atenția conducătorilor auto importanța respectării codurilor de restricții.

Totodată, vor fi adaptate anumite mecanisme în funcție de specificul și nevoile administrației publice locale și a comunităților deservite :

• Se simplifică procedura de atragere a răspunderii în cazurile de oprire sau parcare neregulamentară, în sensul că sancțiunea va fi aplicată direct proprietarului, atunci când conducătorul auto nu este la vehicul, eliminând și punctele de penalizare din prezent. Pentru aceste abateri, de simplifică și comunicarea procesului verbal, prin lipirea unui autocolant pe parbriz.
• Este creat un cadru flexibil, adaptat nevoii fiecărei comunități în parte, pentru circulația pe benzile dedicate transportului public. Astfel, autoritatea publică locală poate decide categoriile de vehicule care pot circula, anumite intervale de timp și alte aspecte specifice.

Pe aceste două ultime componente, Poliția va colabora cu polițiile locale pentru o mai bună organizare a traficului.

3. Digitalizare și accesul facil al cetățeanului la serviciile de înmatriculare și permise de conducere.

• Cererile, notificările și actele privind permisul de conducere vor putea fi transmise și primite online, în condiții de siguranță; (ex. cererile de reducere a perioadei de suspendare). Platforma HUB va permite și transmiterea de notificări către cei înrolați, prin SMS, e-mail, notificări în aplicație, prin care se va realiza o informare rapidă a beneficiarilor.
• Comunicarea cu Poliția Română devine mai simplă și eficientă:

1) la solicitarea polițistului, documentele se pot prezenta digital prin HUB.

2) posibilitatea de accesare online a fotografiilor ce surprind fapta contravențională.

3) se propune și eliminarea deplasării conducătorilor auto la sediul poliției pentru a preda fizic permisul de conducere, în situația în care, prin intermediul platformei HUB, confirmă că a luat la cunoștință de perioada în care nu mai au dreptul de a conduce, ceea ce echivalează cu o “predare virtuală” a permisului.

• Platforma HUB va permite cetățenilor să declare unele accidente de circulație (cele fără victime) și să primească autorizații de reparație ( declararea accidentelor doar cu pagube materiale se poate face în 24 de ore direct în platformă, iar autorizația de reparație se eliberează electronic).

Totodată, este lansată invitația către asigurători și conducători auto de a formula propuneri privind gestionarea în România a accidentelor fără victime, atunci când nu există o înțelegere amiabilă. De exemplu, prin intermediul societăților de asigurări, fără a se mai deplasa și la sediul poliției rutiere, cum este în prezent.

• Pentru a veni în întâmpinarea persoanelor aflate în decalaj digital (determinat de lipsa accesului la echipamente sau de orice alt motiv privind utilizarea), în vederea facilitării accesului la serviciile electronice și la căile de comunicare electronică, Ministerul Afacerilor Interne va crea mecanisme și instrumente adecvate, pentru accesarea platformelor informatice, inclusiv asistență pentru persoanele care solicită acest lucru.
• Deși vor avea la dispoziție mijloace facile de comunicare online, cei care doresc în continuare proceduri de comunicare prin poștă sau de afișare la domiciliu, aspecte ce necesită resurse umane, de timp și financiare, vor suporta costurile aferente.

Mecanism de finanțare a educației rutiere, ca parte a siguranței rutiere, precum și a sistemelor inteligente de trafic

Fondurile obținute din plata voluntară, benevolă a amenzilor se vor colecta într-un cont unic și vor fi direcționate către educație rutieră, sisteme inteligente de trafic și măsuri de prevenire, în funcție de zona unde a fost comisă abaterea.

Cu sprijinul Ministerului Finanțelor, sumele colectate se vor distribui, în cote procentuale, către Ministerul Educației, bugete locale, CNAIR și MAI, în funcție de categoria de drum pe care s-a produs fapta. Procentele vor rezulta în urma dezbaterilor ce vor urma.

Fondurile direcționate către MAI urmează a finanța sisteme de detecție, dispecerate de monitorizare, centre de management al traficului și Platforma HUB, iar cele către Ministerul Educației vor susține educația rutieră, inclusiv granturi pentru proiecte locale.

”Ne dorim să utilizăm tehnologii moderne pentru a analiza și preveni comportamentele de risc în trafic. De asemenea, să colaborăm cu lideri în domeniul datelor de trafic, pentru a identifica și monitoriza zonele cu risc crescut, optimizând astfel intervențiile preventive. Propunem implementarea unor soluții, care permit monitorizarea în timp real a traficului și gestionarea eficientă a situațiilor critice, pentru a preveni accidentele. Acest proiect este despre siguranța fiecăruia dintre noi, despre încredere, despre transparență și despre cum putem construi, împreună, un sistem rutier modern, eficient și uman. Ne dorim ca „Siguranța în Trafic” să devină un exemplu de colaborare între autorități, cetățeni și mediul privat, cu rezultate concrete: vieți salvate, timp câștigat, încredere recâștigată. Proiectul de act normativ va fi lansat în dezbatere publică, pentru ca fiecare voce – fie că este a unui participant la trafic, a unui expert sau a unei autorități centrale sau locale – să poată contribui la un sistem mai bun. Propunerile care v-au fost prezentate astăzi sunt teme de dezbatere publică și nu sunt aspecte definitive. Ne dorim, prin dialog, să găsim cele mai bune soluții și suntem deschiși, pentru a primi completări, observații sau alte propuneri, în sensul reducerii riscului rutier. Știu că în spațiul public, au existat opinii privind presupuse întârzieri, însă este nevoie și de o completare legislativă, dar mai ales de alocarea resursei financiare”, a adăugat Bogdan Despescu.

Acesta a reamintit că, la nivelul MAI, s-a demarat deja extinderea rețelei de monitorizare video și radar, modernizarea echipamentelor Poliției Rutiere, interconectarea bazelor de date pentru sancționarea automată a contravențiilor, intensificarea acțiunilor operative de control în trafic.

De asemenea, dispeceratele și infrastructura tehnică din teritoriu au fost inițial dezvoltate neuniform, pe structuri disparate, ceea ce a impus integrarea lor într-un sistem național unitar. Acest proces complex presupune standardizare, interoperabilitate și securizarea fluxurilor de date.

Totodată, la nivelul Poliției Române a fost operaționalizat Centrul de monitorizare automată a traficului rutier, care are ca și atribuție principală procesarea constatărilor cu sisteme automate a abaterilor la normele rutiere, proces derulat în cadrul e-SIGUR.

Secretarul de stat în MAI recunoaște că actualul mod de procesare al detecțiilor și de comunicare cu proprietarul și cu conducătorul auto este unul greoi, care necesită importante resurse umane și de timp, fapt pentru care prin propunerile supuse dezbaterii, se urmărește simplificarea procedurilor și adaptarea acestora la procesarea automatizată, astfel încât cu o resursă umană redusă numeric să fie gestionat un volum ridicat detecții.

România înregistrează cel mai redus nivel de siguranță rutieră din UE

Din punct de vedere statistic, în continuare, România înregistrează cel mai redus nivel de siguranță rutieră din Uniunea Europeană, chiar dacă înregistrează scăderi, de la o perioadă la alta, a numărului de morți și răniți grav, în accidente rutiere. ”Cu toate acestea, numărul celor care își pierd viața pe șoselele României ne obligă să implementăm în continuare noi măsuri, menite a crește rapid și semnificativ gradul de siguranță rutieră”, a mai spus secretarul de stat Bogdan Despescu.

Numai în anul 2024, au fost înregistrat 1.478 de persoane decedate și 3.245 de persoane rănite grav. Anul acesta, sunt înregistrate 940 de persoane decedate (-145, -13,3%) și 2.352 de persoane rănite grav (-81, -3,3%).

Anul trecut, au fost depistați în trafic peste 38.000 de conducători auto, după ce au consumat alcool, fiind constatate 26.000 de contravenții și 12.000 de infracțiuni.

În primele 9 luni ale acestui an, au fost depistați 17.000 conducători auto după ce au consumat alcool, fiind constatate 9.000 de contravenții și 8.000 de infracțiuni.

CITEȘTE ȘI:

Primăria Capitalei vrea să interzică circulația vehiculelor de aprovizionare, curierat și salubrizare, în orele de vârf

Cele mai bune practici la achiziționarea unei flote de autovehicule