Limitatoarele de viteză vor echipa noile modele de mașini din iulie 2022

viteza

Sistemelor inteligente de asistență la viteză vor fi instalate pe autovehicule în două etape, pe modelele noi din iulie 2022 și pe toate mașinile, din 2024. Utilizarea lor pe scară largă ar putea reduce coliziunile pe șosele cu 30% și decesele, cu 20%.

Comisia Europeană a publicat oficial, în luna noiembrie 2021, specificațiile tehnice destinate sistemelor inteligente de asistență la viteză (Intelligent Speed ​​Assistance – ISA), care vor fi instalate pe noile modele de vehicule începând din iulie 2022, și pe toate mașinile noi, din 2024.

Potrivit Institutului Norvegian de Economie și Cercetare a Transporturilor, utilizarea pe scară largă a acestor sisteme va reduce coliziunile pe șosele cu 30% și decesele din accidente rutiere cu 20%, ceea ce ar putea îmbunătăți semnificativ siguranța rutieră. Pe lângă potențialul tehnologiei privind salvarea vieților, beneficiile pot include, totodată, și emisii reduse de CO2, o eficiență sporită a consumului de combustibil și ar putea ajuta și la reducerea riscului de a primi o amendă pentru depășirea vitezei. Noul software va detecta, de asemenea, pietonii, bicicliștii și utilizatorii vulnerabili ai drumurilor, crescând și mai mult siguranța.
Provocarea cheie pentru producătorii este, fără doar și poate, instalarea ISA într-un termen relativ scurt, de numai 7 luni, gestionând costurile și menținând flexibilitatea.

Introducerea ISA este obligatorie pentru autoturisme, vehicule comerciale ușoare, camioane, autobuze și autocare. Motocicletele sunt încă exceptate, precum și vehiculele care circulă deja pe șosele.

Cum funcționează tehnologia

Limitarea vitezei funcționează prin încorporarea tehnologiei ISA, care utilizează un sistem video pentru a ”citi” indicatoarele de viteză și un sistem GPS care să permite geolocalizarea mașinii. Pentru modelele fără sistem de navigație, geolocalizarea se va face prin intermediul sistemului de apel de urgență eCall, care echipamează obligatoriu toate mașinile noi începând cu 2018.

În cazul în care a fost depășită limita permisă pe sectorul respectiv de drum, mașina va emite o alertă vizuală și audio. Ulterior, dacă șoferul nu apasă pedala de frână și nu încetinește, ”va interveni” vehiculul, care va reduce puterea motorului, iar mașina va încetini în mod natural până la limita de viteză legală. Totodată, apăsarea accelerației va fi mai dificilă, deoarece pedala va vibra la atingere. Limitatorul poate fi dezactivat în anumite circumstanțe, de exemplu, dacă este nevoie de un plus de putere pentru depășire.
Sistemul este considerat fiabil atâta timp cât vehiculul este capabil să parcurgă o călătorie de 400 – 500 km în oraș sau pe șosele, identificând corect 90% din limitele de viteză. Marja de eroare tolerată provine în special din așa-zisele „viteze implicite”, întâlnite pe rutele în care indicatoarele nu apar imediat, cum ar fi, de exemplu, la intrarea în orașe.

Mai mulți producători de vehicule folosesc deja sistemul ISA, printre care Ford, Mercedes-Benz, Peugeot, Citroen și Renault. Primul constructor auto care a instalat acest sistem pe toate modelele sale a fost Volvo, care dezvoltă acum „comenzi inteligente ale vitezei”, care vor detecta momentul când o mașină conduce în apropierea unui loc vulnerabil, cum ar fi o școală sau un spital.

Specialiștii în siguranță rutieră avertizează, totuși, că dependența excesivă de tehnologie este riscantă. Ei arată că există momente în care șoferul respectă limita de viteză, dar aceasta poate fi inadecvată în anumite condiții, cum ar fi conducerea pe drumuri ude.

Pe de altă parte, simpla avertizare a șoferilor și/sau limitarea vitezei vehiculului nu va reduce neapărat coliziunile la nivelurile dorite, în condițiile în care șoferul ar putea dezactiva sistemul și va accelera într-o zonă cu limitare la 30 km/h.

Câți șoferii români depăşesc viteza legală

Viteza reprezintă una dintre principalele cauze generatoare de accidente rutiere grave la nivel naţional, ponderea sa în statisticile anuale de profil fiind de aproximativ 20% din total. Doar în 2020, viteza a fost principala cauză a accidentelor rutiere grave, provocând 17,3% din acestea.

În ultimii 10 ani (perioada 2011 – 2020), viteza a provocat, în medie, un sfert din numărul total al persoanelor decedate în accidente rutiere şi, de asemenea, 23% din numărul persoanelor rănite grav, mare parte dintre acestea rămânând cu sechele posttraumatice severe.

De altfel, 6 din 10 şoferi care au participat la un sondaj online desfăşurat, în vară, în cadrul campaniei ”Fii treaz la volan!”, consideră că viteza excesivă/ depăşirea vitezei legale reprezintă un risc crescut pentru siguranţa rutieră. Cu toate acestea, aproximativ 4 şoferi din 10 depăşesc aproape zilnic viteza legală, în special pe drumurile din afara localităţii.

Întrebaţi cum ar evalua viteza excesivă/ depăşirea vitezei legale ca risc ce poate provoca un accident rutier, 61% dintre şoferii români o percep drept un risc crescut, în timp ce 28% consideră că reprezintă un risc mediu. Cu toate acestea, întrebaţi cât de des depăşesc viteza legală, aproape 9 din 10 şoferi declară că fac acest lucru cel puţin din când în când: 36% – aproape zilnic, 27% – de câteva ori pe lună, iar 23%, de câteva ori pe an.

Cei mai mulţi șoferi depășesc, de obicei, viteza legală în afara localităţii (66%), dar 1 şofer din 4 (26%) declară că face acest lucru când are ocazia, indiferent dacă este în localitate sau în afara acesteia. Principalul „motiv” pentru depăşirea vitezei legale, ales de 40% dintre respondenţi, este faptul că „limitele de viteză sunt prea mici”.

Potrivit sondajului, la care au participat aproape 4.000 de conducători auto, 7 şoferi români din 10 consideră că măsurile existente şi acţiunile desfăşurate, în acest moment, în România pentru reducerea accidentelor rutiere provocate de viteza excesivă/ depăşirea vitezei legale nu sunt suficiente.

Pe de altă parte, nu numai depășirea limitelor legale de viteză reprezintă una dintre principalele cauze generatoare de accidente rutiere grave, ci și neadaptarea la condiţiilor de drum. Potrivit Poliției Rutiere, aceasta reprezintă manifestarea unui cumul de posibile explicaţii, precum ignorarea unui comportament rutier preventiv, lipsa de experienţă în a conduce un vehicul, atitudini agresive sau teribiliste în conducerea autovehicului sau altele asemenea, având legătură nu atât cu conformismul normativ, ci, mai degrabă, cu rezultatul unei evaluări inexacte a complexității situației traficului.

Astfel, viteza neadaptată condiţiilor de drum a cauzat producerea a 988 accidente rutiere grave, care s-au soldat cu 271 persoane decedate şi 937 răniţi grav, în scădere faţă de anul 2019 cu 389 de evenimente (-28,2%).

 

(Articol publicat în revista Flote Auto, decembrie 2021 – ianuarie 2022)

 

CITEȘTE ȘI:

Amenda maximă pentru lipsa rovinietei va fi majorată, în cazul autoturismelor, la 550 de lei

Noi precizări ale AFM privind programele Rabla Clasic și Rabla Plus

 

 

Adaugati comentariu