Statul încasează sume uriaşe, în fiecare an, din taxele şi impozitele noastre. Din rovinieta pentru utilizarea drumurilor naţionale, teoretic, banii ar trebui să umple găurile din infrastructura rutieră. Practic, însă, urma lor se pierde, din cauza legislației care nu stabilește în mod expres destinația lor.
Datele Companiei Naţionale de Administrare Rutieră (CNAIR) arată că, din emiterea rovinietelor și din aplicarea taxelor de trecere la podurile peste Dunăre de la Fetești – Cernavodă și Giurgeni – Vadu Oii, în perioada 2017 – martie 2021, instituţia a încasat 5,7 miliarde de lei, adică aproximativ 1,1 miliarde de euro.
Sursa: Camera Deputaților
Cum se pierde urma banilor din rovinietă
În principiul, conform OG nr.15/2002, sumele încasate în urma aplicării tarifelor de utilizare a drumurilor se constituie venit la dispoziţia Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România – S.A. şi vor fi utilizate în exclusivitate pentru finanţarea lucrărilor de construcţie, modernizare, întreţinere şi reparaţie a drumurilor naţionale, precum şi pentru garantarea şi rambursarea creditelor externe şi interne contractate în acest scop,
inclusiv pentru plăţi în numele autorităţii publice contractante, ca urmare a obligaţiilor asumate în cadrui contractelor de parteneriat public-privat în sectorul drumurilor naţionale şi autostrăzilor.
În practică, însă, situaţia nu mai este atât de clară, pentru că veniturile CNAIR provenite din plata rovinietei se depersonalizează. Cu alte cuvinte, ele se adaugă tuturor veniturilor instituţiei şi sunt utilizate global pentru diverse destinaţii, inclusiv pentru salariile angajaților, pierzând legătura cu sursa din care au provenit.
Ca atare, dacă ne-am întreba vreodată câte drumuri s-au construit sau modernizat cu banii plătiţi de români pentru rovinietă, nimeni nu ar putea da un răspuns concret. Şi asta pentru că în legislaţia românescă nu există, în general, nicio prevedere care să permită separarea şi rezervarea unor venituri, indiferent de sursă, pentru a fi destinate finanţării în mod expres a anumitor acţiuni.
Cu alte cuvinte, Ordonanţa din 2002 nu specifică în mod expres constituirea unui cont în care să fie vărsaţi banii din rovinietă, de unde să fie apoi direcţionaţi către obiectivele care au determinat introducerea ei, adică modernizarea drumurilor României.
CITEȘTE ȘI:
China a înregistrat prima contracției a pieței auto în ultimele 14 luni
Inițiative locale de eliminare a mașinilor poluante. Programul din Sfântu Gheorghe
Comentați?