Antreprenorii prognozează încă 10 ani de mediu anti-business

O treime (34%) dintre antreprenorii români care au răspuns chestionarului EY "Antreprenorii vorbesc - Barometrul antreprenoriatului românesc 2015" se aşteaptă ca România să ofere un mediu prietenos pentru dezvoltarea afacerilor într-un orizont mediu de timp (5-10 ani), în timp ce 55% dintre aceştia indică un orizont de maxim 10 ani.



10-ani-de-mediu-anti-business-floteauto

 

Dacă 21% dintre antreprenori se aşteaptă ca acest lucru să se întâmple într-un orizont scurt de timp (3-5 ani), 19% dintre antreprenori sunt mult mai pesimişti. Aceştia din urmă consideră că România are nevoie de cel puţin 30 de ani pentru a deveni un mediu pro-business.

10-ani-de-mediu-anti-business-floteautoStudiul „Antreprenorii vorbesc – Barometrul antreprenoriatului românesc”, ajuns la a treia ediţie, este un barometru anual realizat de EY România, care măsoară percepţiile antreprenorilor români în privinţa a cinci piloni fundamentali pentru dezvoltarea antreprenoriatului:

  1. accesul la finanţare,
  2. reglementarea şi impozitarea,
  3. cultura antreprenorială,
  4. educaţia
  5. sprijinul coordonat oferit de asociaţii specializate în susţinerea antreprenoriatului.

Pentru această ediţie au răspuns la chestionar 369 antreprenori şi oameni de afaceri din România, în perioada 9 ianuarie – 24 februarie 2015.

Bogdan-Ion-floteautoAntreprenoriatul este una dintre forţele majore care schimbă lumea aşa cum o ştim, manifestându-se din ce în ce mai puternic în ţările cu tradiţie antreprenorială, dar şi în ţările emergente. Antreprenoriatul se schimbă şi el, tot mai mulţi tineri înfiinţându-şi propria companie. Aproape 50% dintre antreprenorii de la nivel mondial au între 25-44 de ani. De asemenea, tinerii între 25-34 de ani sunt cea mai antreprenorială grupă de vârstă. Provocarea majoră pentru tinerii şi antreprenorii români este să ţină pasul cu aceste evoluţii rapide care au loc la nivel mondial. Aceeaşi provocare o au în egală măsură şi instituţiile publice. Problemele legate de reglementare (complexitatea fiscalizării, birocraţia, lipsa predictibilităţii fiscale) sunt cele mai presante aspecte pentru IMM-urile româneşti, faţă de creşterea bazei de clienţi, care reprezintă cea mai importantă problemă pentru IMM-urile din Uniunea Europeană”, spune Bogdan Ion, Country Managing Partner, EY România.

Aspectele fiscale – cel mai important obstacol pentru antreprenori

Aproape 50% dintre respondenţi indică aspectele de natură fiscală, precum impredictibilitatea reglementărilor, complexitatea fiscalizării şi nivelul taxelor, ca reprezentând cel mai mare obstacol în crearea şi dezvoltarea unei afaceri în România.

De asemenea, din analiza cuvintelor utilizate de antreprenori pentru a indica obstacolele cele mai importante în dezvoltarea afacerilor, se observă faptul că lipsurile le marchează activitatea, fie că este vorba despre lipsa predictibilităţii fiscale, a resurselor umane calificate, a susţinerii antreprenorilor de către administraţiile locale şi centrale, lipsa incubatoarelor de afaceri sau a resurselor financiare.

Educaţia şi cultura antreprenorială – singurul pilon cu evoluţie majoritar pozitivă

La fel ca la ediţia anterioară a studiului, dintre cei 5 piloni care sprijină dezvoltarea antreprenoriatului, educaţia şi formarea antreprenorială reprezintă singurul factor perceput de majoritatea antreprenorilor ca având o evoluţie pozitivă: 62% dintre antreprenori consideră că acest factor s-a îmbunătăţit în România în ultimul an, faţă de 58% în ediţia din 2014.

Pe de altă parte, 42% dintre respondenţi au indicat o îmbunătăţire a culturii antreprenoriale. 37% cred că ajutorul oferit de organizaţiile specializate în dezvoltarea antreprenoriatului a cunoscut o evoluţie pozitivă iar 30% că accesul la finanţare s-a îmbunătăţit. Doar 20% dintre respondenţi consideră că reglementarea şi fiscalizarea au cunoscut o evoluţie pozitivă în 2014.

Top 5 măsuri guvernamentale cu impact pentru antreprenori

În viziunea antreprenorilor români, top 5 măsuri guvernamentale care ar susţine dezvoltarea afacerilor româneşti pe termen scurt sunt:

  • reducerea poverii fiscale şi acordarea de facilităţi fiscale (45%),
  • reducerea birocraţiei şi simplificarea legislaţiei, în special a Codului fiscal (15%),
  • oferirea de garanţii de stat pentru credite, mai ales pentru start-up-uri (8%),
  • îmbunătăţirea colaborării şi comunicării între mediul public şi cel privat (7%)
  • stabilitatea mediului fiscal (5%).

Accesul la finanţare – în continuare o problemă majoră

82% dintre respondenţi consideră accesul la finanţare dificil sau foarte dificil, în scădere cu 6 puncte procentuale faţă de ediţia anterioară a studiului.

Top 3 instrumente de finanţare cu impact pentru companiile antreprenoriale sunt creditele bancare, fondurile europene şi microfinanţarea.

În privinţa ariilor de acţiune ale guvernului, antreprenorii români consideră următoarele măsuri ca fiind cele mai potrivite pentru a îmbunătăţi accesul la finanţare al companiilor antreprenoriale:

  • Facilităţile fiscale pentru investiţiile în companii mici (26%)
  • Oferirea de garanţii pentru credite (20%)
  • Impozitarea redusă a câştigurilor de capital (18%)

Eşecul în afaceri este penalizat

Frica de eşec rămâne una dintre barierele semnificative pentru abordarea antreprenoriatului. Un procent de 65% dintre antreprenori consideră că eşecul în afaceri este penalizat de societatea românească, fiind perceput ca o barieră pentru viitoarele proiecte de afaceri (37%), o nereuşită în carieră (17%) sau indică lipsa abilităţilor necesare pentru a fi antreprenor (11%). Doar pentru 29% dintre antreprenori eşecul în afaceri este un prilej de învăţare.

Programe dedicate antreprenoriatului în universităţi

Programele specifice de educaţie antreprenorială (56% dintre răspunsuri) sunt pentru întreprinzătorii români cele mai reprezentative pentru îmbunătăţirea percepţiei asupra antreprenoriatului ca alegere de carieră în rândul tinerilor. Pe locul al doilea, cu 22% dintre opţiuni şi în creştere faţă de anul trecut, s-au situat programele guvernamentale care susţin antreprenoriatul.

În acelaşi timp, antreprenorii oferă mentorat celor aflaţi la început: 68% mentorează antreprenori de start-up-uri într-un cadru organizat sau informal.

Incubatoarele şi acceleratoarele de afaceri vor juca cel mai important rol în dezvoltarea antreprenoriatului

Dintre formele de ajutor coordonat oferite de asociaţii şi instituţii specializate, antreprenorii consideră incubatoarele şi acceleratoarele de afaceri ca având pe termen lung cel mai important rol în dezvoltarea antreprenoriatului, urmate de programele guvernamentale pentru start-up-uri. În România, aceste programe sunt coordonate de Direcţia Politici Antreprenoriale şi Implementare Programe pentru IMM-uri, din cadrul Ministerului Energiei, IMM-urilor şi Mediului de Afaceri.

Alexandru -Lupea-floteautoNe-am propus ca prin realizarea anuală a acestui studiu să contribuim la o înţelegere mai bună a mediului în care iau naştere şi se dezvoltă companiile româneşti: ce funcţionează sau merge în direcţia bună şi ce nu funcţionează aşa cum şi-ar dori antreprenorii. Sperăm, astfel, să ajutăm oamenii de afaceri să fie mai informaţi, în timp ce alte părţi interesate (instituţii publice, incubatoare şi acceleratoare de afaceri, finanţatori, educatori etc.) să obţină o imagine de ansamblu a mediului antreprenorial românesc, care să îi ajute în determinarea acţiunilor viitoare ce vizează sprijinirea antreprenorilor”, a spus Alexandru Lupea, Assurance Partner şi Strategic Growth Markets Leader, EY România.

Adaugati comentariu