Pachetul de politici climatice „Fit for 55“ lansat de Comisia Europeană este unul ambiţios şi pare să permită UE să-și atingă obiectivul de reducere cu 55% a emisiilor până în 2030 şi ţinta de emisii zero nete în 2050.
Este însă Europa pregătită şi din punct de vedere social pentru acest pachet? Elementele sale cheie sunt un nou sistem de comercializare a cotelor de emisii (ETS) în transportul rutier şi clădiri – prima dată când piaţa carbonului are un efect direct asupra populaţiei, precum şi un Fond Social Climatic.
Decarbonizarea în aceste două sectoare a rămas în urmă, însă ambele au „rigidităţi“ specifice, în condiţiile în care emisiile lor nu răspund la semnalele de preţ. Cum tehnologiile cu emisii scăzute nu vor fi disponibile imediat, va exista o perioadă în care consumatorii se vor confrunta cu un preţ mai mare al carbonului, fiind blocaţi în sisteme bazate pe combustibili fosili cu alternative limitate. Astfel, vor fi afectate în mod disproporţionat gospodăriile cu venituri mici, pentru care combustibilul pentru încălzire şi transportul consumă o parte mai mare din venitul lor. Ele au şi o capacitate mai mică de schimbare, deoarece vehiculele electrice sau panourile solare pe acoperiş au costuri iniţiale ridicate, deşi cele de operare sunt scăzute.
Pe de altă parte, preţul carbonului va avea efecte masive asupra inegalităţii atât între statele membre, cât şi în interiorul acestora. UE este departe de a avea condiţii sociale echitabile şi un preţ unic va avea un efect diferit asupra populaţiei din Luxemburg faţă de cea din România, care are una dintre cele mai mari sărăcii energetice (locul 7) şi cele mai mici salarii minime din Uniune (locul 3). Comisia Europeană a creat o formulă care să ţină cont de dimensiunea populaţiei, venitul naţional brut pe cap de locuitor, ponderea gospodăriilor vulnerabile şi emisiile produse de acestea din arderea combustibililor. Dar astfel, un stat membru relativ sărac, cu inegalităţi mai mici în interiorul ţării, va ajunge să beneficieze mai puţin decât un stat membru bogat, dar cu inegalităţi mari.
Mărimea Fondului Social pentru Climă va fi de 72,2 miliarde euro, dar şi structura sa ridică mai multe întrebări. Doar o parte urmează să fie destinată compensaţiilor sociale; cealaltă include stimulente pentru vehicule electrice şi investiţii în infrastructura de încărcare şi în decarbonizarea clădirilor. Ca atare, numai gospodăriile cu venituri mari vor beneficia de banii pentru vehiculele electrice. Pentru gospodăriile cu venituri mici, prioritatea va fi schimbarea maşinilor poluante vechi doar cu modele ceva mai „curate“.
(Articol publicat în revista Flote Auto, noiembrie 2021)
CITEȘTE ȘI:
Editorial Flote Auto. Vremuri grele pentru managerii de flote
Comentați?