Comisia Europeană, în cooperare cu preşedintele Consiliului European, a prezentat, miercuri, o foaie de parcurs pentru ridicarea treptată a măsurilor de izolare luate în urma pandemiei cauzate de coronavirus.
Potrivit executivului comunitar, deşi ne aflăm încă în faza critică a menţinerii sub control a pandemiei, măsurile extraordinare pe care statele membre şi UE au fost nevoite să le ia dau rezultate. Datorită lor a fost încetinită răspândirea virusului şi s-au salvat mii de vieţi omeneşti. Numai că aceste măsuri, precum şi incertitudinea pe care o aduc, au costuri uriaşe pentru populaţie, societate şi economie şi nu pot dura la infinit.
„Prioritatea noastră numărul unu o constituie salvarea de vieţi omeneşti şi protejarea europenilor împotriva coronavirusului. În acelaşi timp, a sosit momentul să ne îndreptăm privirea către viitor şi să ne concentrăm asupra protejării mijloacelor de subzistenţă. Deşi situaţia diferă încă foarte mult de la un stat membru la altul, toţi europenii se întreabă, pe bună dreptate, când şi în ce ordine vor putea fi ridicate măsurile de izolare. Pentru o planificare responsabilă pe teren, care să asigure echilibrul adecvat între protecţia sănătăţii publice şi funcţionarea societăţilor noastre, avem nevoie de o bază solidă. Din acest motiv, Comisia a elaborat un catalog de orientări, criterii şi măsuri pe baza căruia se poate acţiona în mod judicios. Punctul forte al Europei rezidă în echilibrul său social şi economic. Împreună, învăţăm unii de la alţii şi ajutăm Uniunea Europeană să iasă din această criză”, a arătat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Recunoscând specificul fiecărei ţări, foaia de parcurs europeană stabileşte următoarele principii-cheie:
– Este deosebit de important să se stabilească un calendar. Decizia că a sosit momentul oportun pentru a relaxa măsurile de izolare ar trebui să se bazeze pe criteriile următoare:
- criterii epidemiologice care să evidenţieze diminuarea semnificativă şi stabilizarea răspândirii bolii pe o perioadă îndelungată;
- existenţa unor capacităţi suficiente în cadrul sistemului de sănătate, ţinând seama, de exemplu, de rata de ocupare a secţiilor de terapie intensivă şi de disponibilitatea cadrelor sanitare şi a materialului medical;
- o capacitate adecvată de monitorizare, inclusiv capacitatea de testare la scară largă pentru a detecta şi a izola rapid persoanele infectate, precum şi capacitatea de localizare şi de urmărire.
– Avem nevoie de o abordare europeană. Deşi calendarul şi modalităţile de ridicare a măsurilor de izolare diferă de la un stat membru la altul, avem nevoie de un cadru comun care să fie bazat pe:
- studii ştiinţifice axate pe sănătatea publică, cu recunoaşterea faptului că încetarea măsurilor restrictive presupune asigurarea unui echilibru între beneficiile pentru sănătatea publică şi impactul social şi economic;
- coordonarea dintre statele membre, pentru a evita efectele negative. Este o chestiune de interes european comun;
- respect şi solidaritate. Acest lucru este esenţial atât din punct de vedere sanitar, cât şi socioeconomic. Cerinţa minimă este ca, înainte de a ridica măsurile de izolare, fiecare stat membru să notifice în timp util acest lucru celorlalte state membre şi Comisiei şi să ţină seama de punctele de vedere ale acestora.
– Pentru ieşirea treptată din izolare sunt necesare măsuri de însoţire, printre care:
- colectarea de date armonizate şi dezvoltarea unui sistem solid de raportare şi de depistare a contacţilor, inclusiv cu ajutorul unor instrumente digitale care să respecte pe deplin confidenţialitatea datelor;
- extinderea capacităţii de testare şi armonizarea metodologiilor de testare. Astăzi, Comisia – în consultare cu Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor – a adoptat o serie de orientări privind diferitele teste de depistare a coronavirusului şi performanţele acestora;
- sporirea capacităţii şi rezilienţei sistemelor naţionale de sănătate, în special pentru a răspunde creşterii prevăzute a numărului de infecţii care va avea loc odată ce vor fi ridicate măsurile restrictive;
- consolidarea în continuare a capacităţilor în materie de echipamente medicale şi echipamente individuale de protecţie.
- dezvoltarea de tratamente şi medicamente sigure şi eficace, precum şi dezvoltarea şi introducerea accelerată a unui vaccin pentru a pune capăt răspândirii coronavirusului.
Următoarele etape
Foaia de parcurs a Comisiei prezintă recomandările concrete pe care statele membre ar trebui să le ia în considerare atunci când planifică ridicarea măsurilor de izolare:
– Este indicat să se acţioneze pas cu pas: măsurile ar trebui să fie retrase în mai multe etape, lăsându-se suficient timp între acestea pentru a evalua impactul măsurilor.
– Măsurile generale ar trebui să fie înlocuite treptat cu măsuri specifice. De exemplu, protejarea grupurilor celor mai vulnerabile pe o perioadă mai îndelungată; facilitarea reluării treptate a activităţilor economice necesare; intensificarea curăţării şi dezinfectării periodice a terminalelor de transport, a magazinelor şi a locurilor de muncă; înlocuirea regimurilor de stare generală de urgenţă cu intervenţii precis direcţionate din partea guvernelor, astfel încât să se asigure transparenţa şi responsabilitatea democratică.
– Controalele la frontierele interne ar trebui să fie eliminate în mod coordonat. Restricţiile de călătorie şi controalele la frontieră ar trebui să fie eliminate odată ce se atinge un grad suficient de convergenţă între situaţia epidemiologică a regiunilor frontaliere. Redeschiderea frontierelor externe ar trebui să aibă loc în a doua etapă, în funcţie de răspândirea virusului în afara UE.
– Reluarea activităţii economice ar trebui să aibă loc în mod treptat: se pot aplica mai multe modele, cum ar fi telemunca în cazul profesiilor care se pretează la aceasta, importanţa economică, organizarea muncii în schimburi etc. Este indicat să se evite situaţia în care întreaga populaţie ar reveni la locul de muncă în acelaşi timp.
– Adunările de persoane ar trebui autorizate în mod progresiv, ţinând seama de specificul diferitelor categorii de activităţi, cum ar fi:
- şcolile şi universităţile;
- activitatea comercială (comerţ cu amănuntul), cu o eventuală graduare;
- activităţile sociale (restaurante, cafenele), cu o eventuală graduare;
- adunările de persoane în masă.
– Eforturile de prevenire a răspândirii virusului ar trebui continuate prin campanii de sensibilizare care să încurajeze populaţia să menţină practicile solide de igienă şi distanţarea socială;
– Acţiunile ar trebui să fie monitorizate în mod constant şi ar trebui să se pregătească terenul pentru revenirea la măsuri de izolare mai stricte în cazul unei recrudescenţe puternice.
În timp ce măsurile de izolare sunt ridicate treptat, este necesar să se planifice strategic redresarea, să se revitalizeze economia şi să se revină la o creştere durabilă. Este vorba inclusiv despre facilitarea dublei tranziţii către o societate digitală şi totodată mai verde şi valorificarea învăţămintelor desprinse din criza actuală pentru asigurarea pregătirii şi a rezilienţei UE.
Comisia va elabora un plan de redresare bazat pe o propunere revizuită privind următorul buget pe termen lung al UE (cadrul financiar multianual) şi pe programul de lucru actualizat al Comisiei pentru 2020.
CITEŞTE ŞI:
Cel mai bogat om din lume a câştigat 24 miliarde dolari din criza Covid-19. Cât a donat
Rețeaua de încărcare pentru electrice în Europa
Îşi revine piaţa auto din China? Populaţia evită transportul în comun şi preferă autoturismele
Comentați?