Comisia Europeană intenționează să reformeze legislația privind achizițiile publice pentru a facilita excluderea companiilor din afara blocului comunitar de la licitații. Ținta principală a executivului european o reprezintă firmele chineze, comisarul european Stéphane Séjourné oferind ca exemplu autobuzele electrice produse de BYD. Cu toate acestea, o mare parte dintre acestea sunt asamblate chiar în Ungaria.
Comisia Europeană a prezentat o propunere de modernizare și simplificare a legislației UE privind achizițiile publice. Deși proiectul se află în faza de schiță și necesită aprobarea Parlamentului European și a statelor membre, inițiativa are o greutate politică semnificativă. Documentul vizează în mod direct sectoare-cheie din zona electromobilității: noile reglementări se vor aplica licitațiilor europene pentru autobuze electrice și infrastructură de încărcare lansate de operatorii de transport public, precum și achizițiilor de vehicule electrice pentru flotele municipale sau serviciile de utilități, cum ar fi managementul deșeurilor.
Reforma urmărește să simplifice cadrul legislativ european, permițând autorităților și companiilor de stat să atribuie contracte bazându-se mai mult pe considerente strategice. Obiectivul central este crearea unui mecanism prin care companiile din țări terțe – cum este China – să poată fi eliminate mult mai ușor de la procedurile de licitație în viitor.
Exemplul autobuzelor BYD
Stéphane Séjourné, comisarul european pentru strategie industrială, a oferit un exemplu concret în momentul prezentării planului: „După adoptarea acestei reforme, dacă vor exista autobuze BYD în Berlin, nu va mai fi din vina comisarului european”. Deși operatorul local de transport public din Berlin (BVG) nu are în prezent în flotă vehicule electrice de la producătorul chinez, Séjourné a făcut cel mai probabil aluzie la comanda de 200 de autobuze electrice plasată de Deutsche Bahn către BYD, contract care a stârnit controverse aprinse în luna decembrie a anului trecut. La acea vreme, ministrul german al finanțelor, Lars Klingbeil (SPD), a cerut mai mult „patriotism economic local” și s-a declarat profund iritat de această achiziție.
În realitate, criteriul celui mai mic preț nu mai garantează automat câștigarea unei licitații în Europa. De exemplu, în cazul proiectului Deutsche Bahn, compania feroviară germană a evaluat nu doar costurile de achiziție, ci și consumul de energie, cheltuielile de întreținere și alte criterii de calitate – alături de amplasarea fabricilor, extinderea rețelei de service și responsabilitatea socială, economică și ecologică (CSR) a furnizorilor. În final, BYD a obținut doar 5% din volumul total al contractului, în timp ce partea leului a revenit producătorului german MAN.
Cu toate acestea, Comisia Europeană insistă că eliminarea companiilor din țări terțe de la licitații trebuie simplificată și mai mult. În acest scop, vor fi introduse criterii privind „preferința europeană”. Acestea au rolul de a garanta că banul public sprijină securitatea, reziliența și concurența loială în UE, reducând dependențele periculoase, combătând practicile neloiale și întărind capacitățile industriale ale Europei. Totuși, aceste criterii nu vor fi obligatorii, ci vor reprezenta o opțiune juridică solidă pusă la dispoziția organizatorilor de licitații. În plus, criteriile de calitate vor cântări mult mai greu în viitor în raport cu simplul preț.
O pârghie strategică utilizată deja de marile puteri
„Aceasta este o pârghie strategică – și vine într-un moment în care China, India, Statele Unite și toate marile puteri folosesc deja acest instrument ca parte a propriilor strategii industriale și economice”, a declarat comisarul european Stéphane Séjourné, conform publicației BZ.
Planul prevede și crearea unei liste cu statele care vor beneficia de un tratament egal cu cel al membrilor UE, condiția fiind ca acestea, la rândul lor, să permită companiilor europene accesul la propriile licitații publice. Potrivit datelor actuale, Regatul Unit și Statele Unite se vor regăsi cu siguranță pe această listă, însă China va fi exclusă.
Autobuze electrice „Made in Hungary”
Deși exemplul oferit de Séjourné este unul de impact – și probabil o săgeată trimisă guvernului federal german, acuzat de reticență în a restricționa accesul companiilor chineze pe piață –, rămâne neclar dacă BYD va putea fi blocat în viitor de la licitațiile de autobuze electrice din UE. Motivul? Autobuzele electrice BYD destinate pieței europene sunt asamblate încă din 2017 în fabrica din Komárom, localitate situată în Ungaria, stat membru UE. De atunci, BYD a creat sute de locuri de muncă pe plan local, ocupate în majoritate de cetățeni europeni.
Inclusiv cele aproximativ 200 de autobuze electrice interurbane comandate de Deutsche Bahn la sfârșitul anului 2025 urmează să fie fabricate tot în Ungaria. Acest caz demonstrează clar că sintagmele „producător chinez” și „vehicul fabricat în China” nu sunt sinonime, mai ales că autobuzele sunt produse de o subsidiară BYD înregistrată în Ungaria, care participă regulat la licitațiile din UE. Din punct de vedere juridic, partenerul contractual nu este o entitate chineză.
Prin urmare, conform noilor reguli de achiziții propuse de UE, un astfel de autobuz BYD nu va fi exclus în mod automat. Proiectul de lege face o distincție clară între originea companiei și originea produsului: factorul decisiv va fi dacă un autobuz electric fabricat în Ungaria se califică drept produs de origine UE conform normelor vamale comunitare. În plus, autoritățile publice vor putea impune pe viitor cerințe specifice privind procentul de componente de origine europeană integrate în vehicule.
CITEȘTE ȘI:
Mașinile hibride plug-in pierd bătălia ”verde”. Datele secrete din computerele de bord
Comentați?