Chiar dacă acum statele lumii încep relaxarea restricţiilor impuse de pandemie, criza survenită a lovit deja puternic economia globală. Cum va decurge revenirea şi mai ales cât timp va dura aceasta? Sunt patru scenarii teoretice. Pentru România, autorităţile îl iau în calcul pe cel mai optimist.
Milioane de oameni au rămas fără locuri de muncă, pieţele financiare au fost blocate, iar lanţurile de aprovizionare s-au confruntat cu perturbări majore pe măsură ce fabricile din întreaga lume s-au închis.
Lumea este marcată de recesiune chiar şi după ce guvernele şi băncile centrale au pompat miliarde de euro în economiile lor şi au scăzut ratele dobânzilor.
„Cât de rău va fi?” şi „Cât de curând ne vom recupera?” sunt două întrebări pe care le vom auzi frecvent în săptămânile şi lunile următoare.
Răspunsurile la ambele întrebări vor implica folosirea uneia din cele patru litere – V, U, W şi L, modul în care economiştii etichetează recesiunile.
Aceste etichete provin din forma graficelor ce exprimă activitatea economică, precum ocuparea forţei de muncă, produsul intern brut (PIB) şi producţia industrială.
Care va fi litera corespunzătoare recesiunii, pentru a putea spera ulterior la o revenire?
Criza în V
Criza în V este considerată cel mai bun scenariu, întrucât acest tip de recesiune începe cu o scădere accentuată, iar odată atins minimul urmează rapid recuperarea economică.
Aceasta ar însemna că recesiunea ar dura doar câteva trimestre înainte de a reîncepe creşterea, readucând economia în punctul în care a fost înainte de pandemie.
Recesiunea în U
Acest lucru este similar unei recesiune în formă de V, dar durează mai mult. În acest scenariu, PIB-ul se micşorează de obicei pentru câteva trimestre la rând şi se întoarce doar lent la nivelul de creştere înregistrat înainte de scădere.
Criza în W
Acest lucru se întâmplă atunci când o recesiune începe prin a arăta că va fi în formă de V, dar apoi revine după ceea ce se dovedeşte a fi un fals semn de recuperare. Este, de asemenea, cunoscută sub numele de recesiune „dublu-dip”, deoarece economia scade de două ori înainte de a-şi reveni la ratele de creştere anterioară.
Criza în L
Recesiunea în L este cel mai rău caz, fiind denumită şi „depresie”. Este atunci când o economie se confruntă cu o recesiune profundă şi nu se redresează la ratele anterioară de creştere timp de câţiva ani sau niciodată.
Prin care dintre aceste recesiuni vom trece este încă un subiect de dezbatere.
România, recesiune în V? Ce spune ministrul Finanţelor
Ministrul de Finanţe, Florin Cîţu, vede o revenire în „V” a economiei, considerând că locurile de muncă nu sunt distruse, iar companiile nu sunt închise.
„Revenirea în V se bazează pe structura economică a României. Şi ne-am uitat la sectoarele din economie care sunt afectate, care nu sunt afectate şi contribuţia acestora la dinamica PIB. Şi vedem că serviciile şi industria sunt cele care au tras cel mai mult economia în jos în trimestrul II. Au fost cele mai afectate şi este clar că acolo este problema. Ştim că o mare parte din economie, valoarea adăugată din economie, vine din servicii, din industrie. Aici trebuie să punem resursele în perioada următoare, resurse care trebuie redirecţionate acolo unde economia are valoarea adăugată cea mai mare”, afirmă Florin Cîţu, ministrul de Finanţe.
El subliniază reacţia rapidă a politicii fiscale şi a politicii monetare vor face ca această revenire să fie în V.
„Locurile de muncă nu sunt distruse, oamenii se pot întoarce la locurile de muncă, companiile nu sunt închise, aşa cum se întâmpla în alte crize economice. Reacţia rapidă a politicii fiscale şi a politicii monetare vor face ca această revenire să fie în V”, afirmă Florin Cîţu.
O altă diferenţă este că în 2008-2009 un efect negativ a fost că investiţiile private erau afectate.
„Astăzi ştim această lecţie, venim cu investiţii pe sectorul public, dar susţinem prin IMM Invest şi alte programe similare investiţiile în sectorul privat. Încă un motiv pentru care vedem această revenire în V”, a declarat ministrul de Finanţe.
Un alt motiv pentru care, acesta vede o revenire în V este că zonele afectate de criză nu au o contribuţie foarte mare în PIB în România. „Sunt zone afectate, dar relativ la celelalte sectoare nu au o contribuţie foarte mare. Asta înseamnă că nu mai avem acest şoc al economiei foarte mare şi că nu avem nevoie de resurse foarte multe să repornim aceste zone”, a precizat ministrul Finanţelor.
CITEŞTE ŞI:
Restricţiile se relaxează în cea mai mare parte a Europei
Mazda vrea să împrumute 2,8 mld. dolari pentru a scădea efectele pandemiei
Licitaţie la Satu Mare pentru staţii de reîncărcare din fonduri publice
Comentați?