Ajutoare de stat în contextul invaziei Ucrainei de către Rusia

Comisia Europeană a adoptat un cadru temporar de criză, ce permite statelor membre să acorde ajutoare de stat pentru a sprijini economia în contextul invaziei Ucrainei de către Rusia.
Ajutoare de stat

”În aceste momente critice, Uniunea Europeană continuă să fie solidară cu Ucraina și cu populația ucraineană. Avem obligația să ne împotrivim acestei invazii cumplite, căci în joc este și libertatea noastră”, a precizat vicepreședinta executivă Margrethe Vestager, responsabilă cu politica în domeniul concurenței.

Sancțiunile adoptate de UE și de partenerii săi internaționali au afectat puternic economia Rusiei, dar au un impact negativ și asupra economiei UE, impact care va continua să fie resimțit și în lunile următoare. ”Trebuie să atenuăm impactul economic al acestui război și să sprijinim întreprinderile și sectoarele care sunt grav afectate. Trebuie, totodată, să acționăm în mod coordonat”, arată Comisia Europeană.

Pentru aceasta, Comisia va oferi statelor membre posibilitatea să utilizeze flexibilitatea prevăzută de normele privind ajutoarele de stat pentru a aborda această situație fără precedent, protejând în același timp condițiile de concurență echitabile de pe piața unică.

Cadrul temporar de criză completează setul de instrumente existente privind ajutoarele de stat cu multe alte posibilități, de care statele membre dispun deja, de exemplu cu măsuri prin care se oferă compensații întreprinderilor pentru daunele suferite în mod direct ca urmare a circumstanțelor excepționale pe care le traversăm și cu măsurile descrise în comunicările Comisiei privind evoluțiile pieței energiei.

Noul cadru va permite statelor membre (i) să acorde ajutoare cu un cuantum limitat întreprinderilor afectate de criza actuală sau de sancțiunile și contrasancțiunile aferente; (ii) să se asigure că întreprinderile dispun în continuare de lichidități suficiente și (iii) să despăgubească întreprinderile pentru costurile suplimentare suportate ca urmare a prețurilor excepțional de ridicate la gaz și energie electrică.

Ambele tipuri de măsuri vor fi disponibile și pentru întreprinderile care pot fi considerate ca aflându-se în dificultate din cauza nevoilor acute de lichidități cu care este posibil să se confrunte în circumstanțele actuale, pe fondul fragilității provocate de pandemia de Covid-19. Entitățile controlate de Rusia cărora li s-au aplicat sancțiuni vor fi excluse din domeniul de aplicare al acestor măsuri.

Pentru a oferi un exemplu, dacă statele membre doresc să reducă la minimum impactul creșterii puternice a costului factorilor de producție, acestea pot introduce imediat scheme de acordare a unor ajutoare de stat de până la 400.000 euro pentru fiecare întreprindere afectată de criză. Comisia este pregătită să conlucreze cu statele membre pentru a găsi neîntârziat soluții viabile, care să protejeze această parte importantă a economiei noastre, utilizând întreaga flexibilitate prevăzută de normele privind ajutoarele de stat.

Pentru a menține condiții de concurență echitabile pe piața unică, noul cadru temporar de criză include o serie de garanții. Statele membre sunt invitate, la rândul lor, să includă cerințe în materie de durabilitate atunci când acordă ajutoare întreprinderilor pentru costurile energetice suplimentare legate de prețurile ridicate la gaz și energie electrică.

Cuantumuri limitate pentru ajutoare de stat

Statele membre vor putea să instituie scheme de ajutor în valoare de până la 35.000 euroo pentru întreprinderile afectate de criză care au activități în sectoarele agriculturii, pescuitului și acvaculturii și scheme de ajutor în valoare de până la 400.000 euro/companie, pentru întreprinderile afectate de criză care își desfășoară activitatea în oricare dintre celelalte sectoare.

Acest ajutor nu trebuie să fie legat de o creștere a prețurilor la energie, deoarece criza și măsurile restrictive împotriva Rusiei afectează economia în diverse moduri, inclusiv prin perturbări ale lanțului fizic de aprovizionare. Acest sprijin poate fi acordat sub orice formă, inclusiv prin granturi directe.

Sprijin pentru lichidități sub formă de garanții de stat și de împrumuturi subvenționate

Statele membre vor fi în măsură să ofere (i) garanții de stat subvenționate astfel încât băncile să poată acorda în continuare împrumuturi tuturor întreprinderilor afectate de criza actuală și (ii) împrumuturi publice și private cu rate ale dobânzii subvenționate.

Statele membre pot acorda garanții de stat sau pot institui scheme de garantare care să sprijine împrumuturile bancare contractate de întreprinderi. Acestea din urmă ar beneficia de prime subvenționate, cu reduceri ale ratei de piață estimate pentru primele anuale aferente noilor împrumuturi destinate întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-urilor) și altor tipuri de întreprinderi.

Statele membre pot facilita acordarea de împrumuturi publice și private întreprinderilor, cu rate ale dobânzii subvenționate. Aceste împrumuturi trebuie acordate cu o rată a dobânzii care să fie cel puțin egală cu rata de bază fără risc, plus o primă de risc de credit specificată, aplicabilă IMM-urilor și, respectiv, celorlalte tipuri de întreprinderi.

Pentru ambele tipuri de sprijin, sunt prevăzute limite ale valorii maxime a împrumutului, care se bazează pe nevoile operaționale ale unei întreprinderi, ținând seama de cifra sa de afaceri, de costurile sale cu energia sau de nevoile sale specifice în materie de lichidități. Împrumuturile pot fi atât pentru investiții, cât și pentru nevoile de capital circulant.

Ajutoare de stat pentru a despăgubi întreprinderile pentru prețurile ridicate la energie

Statele membre vor putea să ofere parțial compensații întreprinderilor, în special celor care sunt mari consumatoare de energie, pentru costurile suplimentare datorate creșterilor excepțional de ridicate ale prețurilor la gaze și energie electrică.

Acest sprijin poate fi acordat sub orice formă, inclusiv prin granturi directe. Ajutorul total per beneficiar nu poate depăși 30% din costurile eligibile, respectiv un plafon maxim de 2 milioane euroo, în orice moment. În cazul în care întreprinderea înregistrează pierderi din exploatare, poate fi necesară acordarea unui ajutor suplimentar pentru a se asigura continuarea activității sale economice. În acest scop, statele membre pot acorda ajutoare care depășesc aceste plafoane, până la 25 de milioane euro pentru utilizatorii care sunt mari consumatori de energie și până la 50 milioane euro pentru întreprinderile care își desfășoară activitatea în sectoare specifice, cum ar fi producția aluminiului și a altor metale, a fibrelor de sticlă, a celulozei, a îngrășămintelor sau hidrogenului și a multor substanțe chimice de bază.

Cadrul temporar de criză va contribui la direcționarea sprijinului către economie, limitând totodată consecințele negative asupra condițiilor echitabile de concurență de pe piața unică.

Cadrul temporar de criză include o serie de garanții

O metodologie proporțională: Ar trebui să existe o corelație între cuantumul ajutorului care poate fi acordat întreprinderilor și dimensiunea activității lor economice și gradul lor de expunere la efectele economice ale crizei, luându-se în considerare cifra lor de afaceri și costurile lor cu energia;

Condiții de eligibilitate: Definiția utilizatorilor care sunt mari consumatori de energie este stabilită prin trimitere la articolul 17 alineatul (1) litera (a) din Directiva privind impozitarea energiei, și anume întreprinderile pentru care achiziționarea de produse energetice reprezintă cel puțin 3% din valoarea lor de producție;

Cerințe în materie de durabilitate: Statele membre sunt invitate să aibă în vedere stabilirea, în mod nediscriminatoriu, a unor cerințe legate de protecția mediului sau de securitatea aprovizionării atunci când acordă ajutoare întreprinderilor pentru costurile suplimentare cauzate de prețurile excepțional de ridicate la gaz și energie electrică. Ajutorul acordat ar trebui, așadar, să ajute întreprinderile să facă față crizei actuale, punând totodată bazele unei redresări durabile.

Cadrul temporar de criză se aplică până la 31 decembrie 2022. În vederea asigurării securității juridice, Comisia va evalua, înainte de data menționată anterior, dacă durata cadrului temporar de criză va trebui prelungită. Mai mult, pe durata aplicării cadrului, Comisia va monitoriza constant conținutul și domeniul de aplicare al acestuia în lumina evoluțiilor de pe piețele energiei și de pe alte piețe ale factorilor de producție, precum și din perspectiva situației economice generale.

 

CITEȘTE ȘI:

Ce a găsit Protecţia Consumatorilor în mijloacele de transport în comun din Capitală

Flotă de 35 autoturisme în leasing operațional pentru Primăria Constanța

 

 

Adaugati comentariu