4 din 10 români și-au redus cheltuielile în perioada regimului de izolare

Aproximativ 46% dintre români susțin că și-au redus cheltuielile în perioada regimului de izolare, peste media europeană de 44%, potrivit celui mai recent studiu internațional ING, desfășurat în luna mai 2020.
scutire de impozit

Impactul pandemiei COVID-19 și al măsurilor restrictive impuse s-a resimțit și în comportamentul financiar al europenilor în ceea ce privește gestionarea cheltuielilor și obiceiurile de economisire.

O parte dintre aceștia și-au limitat cheltuielile ca urmare a reducerii veniturilor, în timp ce alții au economisit bani fără să își dea seama, la sfârșitul fiecărei săptămâni, pentru că nu au avut posibilitatea să își desfășoare activitățile cotidiene.

Pentru o altă parte dintre aceștia, economisirea a reprezentat o decizie conștientă pentru a face față incertitudinii date de pandemia COVID-19.

Aproximativ 46% dintre români spun că au cheltuit mai puțini bani pe perioada regimului de izolare, peste media europeană de 44%, iar primele locuri au fost ocupate de luxemburghezi și italieni (la egalitate, cu 55%) și englezi (51%).

De asemenea, 31% dintre români spun că au economisit mai mult, puțin peste media europeană de 30%. Tot luxemburghezii declară că au economisit cel mai mult (41%), fiind urmați de turci (35%), iar la polul opus, se află cehii (18%) și austriecii (23%).

În luna mai 2020, 35% dintre români au declarat că nu au deloc economii, însă ponderea este în descreștere cu patru procente, comparativ cu 39% în decembrie 2019. Totuși, românii se situează încă pe ultimul loc când vine vorba de economii.

„Impactul excepțional al crizei generate de pandemia COVID-19 va avea efecte complexe în economie, atât pe termen scurt – prin contracția economică pe care o estimăm la -5,5% în 2020 -, dar și pe termen mediu și lung, prin schimbarea comportamentului consumatorilor sub impactul evoluției epidemiologice, respectiv a măsurilor de combatere a acesteia. În acest sens, ne așteptăm la o creștere a înclinației spre economisire, în linie cu ultimele cifre privind evoluția depozitelor populației care au atins noi maxime istorice în luna mai (cu 15,2% mai mult decât în aceeași perioadă din 2019). Având în vedere capacitatea generală mai scăzută a românilor de a economisi (35% din gospodării declarând că nu au economii), dar și perspectiva imediată de întrerupere a ritmului de creștere a veniturilor, este probabil ca o bună parte din economiile suplimentare să fie rezultatul unui comportament de consum mai prudent”, a explicat Valentin Tătaru, economist ING Bank România.

Aproape 76% dintre români declară că s-ar simți mai confortabil dacă ar avea un nivel mai mare de economii (în creștere cu cinci procente față de decembrie 2019), comparativ cu media europeană de 68%, fiind întrecuți doar de polonezi (82%) și cehi (78%).

La nivel european, luxemburghezii au cele mai multe economii (92%), fiind urmați de olandezi (80%) și cehi (79%). În medie, 26% dintre respondenții europeni au declarat că nu au deloc economii, în scădere de la 28%.

Deși studiul arată o anumită tendință spre economisire, procentul europenilor care nu au deloc economii a rămas stabil – 26% în mai 2020, comparativ cu 28% în decembrie 2019. De-a lungul ultimilor opt ani, ponderea a fluctuat constant între 25% și 35%. Familiile cu o poziție financiară relativ stabilă tind să economisească mai mult, în timp ce grupurile care se aflau deja într-o stare de vulnerabilitate financiară economisesc mai puțin, iar această discrepanță este și mai vizibilă în această perioadă.

Dintre respondenții care au bani puși deoparte, doar 9% au echivalentul a mai puțin de un salariu, în timp ce 24% dintre aceștia au economisit valoarea a aproximativ 1 – 3 salarii. Doar 17% dintre europeni susțin că au economisit echivalentul a peste 12 salarii.

Ponderea cea mai mare privind o atitudine sănătoasă față de economii se înregistrează la categoria de vârstă 65+ ani, reprezentată de pensionari care trăiesc singuri. Una dintre recomandările de bază în materie de securitate financiară este strângerea unui fond de urgență, care constă în echivalentul a minim 3 – 6 salarii, pentru a face față circumstanțelor neprevăzute, lipsa economiilor indicând o stare de vulnerabilitate financiară. Economiile sunt definite ca fonduri care pot fi accesate ușor, așadar, studiul nu a luat în considerare economiile pe termen lung, precum fondurile de pensii sau asigurările de viață.

 

CITEȘTE ȘI:

Cod galben de caniculă în Bucureşti şi 22 de judeţe

Ajutoare de stat de 800 mil. euro pentru companiile afectate de pandemia de coronavirus

Lucian Bode: Autostrada Bacău – Brașov se va construi cu fonduri europene

 

Adaugati comentariu