Trei proiecte de infrastructiră rutieră solicită finanţare prin Planul Juncker

În cadrul reuniunii anuale TEN-T Days de la Rotterdam, România a promovat 16 proiecte de infrastructură de transporturi, dintre care trei din domeniul rutier, care pot fi finanţate prin Fondul European pentru Investiţii Strategice (EFSI), ce reprezintă nucleul Planului de Investiţii pentru Europa (Planul Juncker).



transport

În cadrul sesiunii „Boosting EFSI Investments In Transport” (Stimularea investiţiilor strategice din fonduri europene în transporturi), ministrul Dan Costescu a susţinut importanţa proiectelor ce vizează toate modurile de transport.

Dintre proiectele discutate, cele din domeniul rutier vizează:

  1. Construcţia autostrăzii Craiova – Piteşti (121 kilometri),
  2. Aducerea Centurii Sud Bucureşti la profil de autostradă (48 km)
  3. Mentenanţa autostrăzilor Bucureşti – Constanţa (A2) şi Bucureşti – Piteşti (A1).

Proiectele din domeniul aerian se referă la extinderea Aeroportului Băneasa (renovare şi modernizare terminal, turn de control, căi de rulare, platformă avioane, parcare, iluminare, staţie de carburanţi, staţie de pompieri) şi extinderea Aeroportului Otopeni (un nou terminal realizat în două etape, platforme avioane, căi de rulare, conexiune la reţeaua rutieră, parcare, clădiri auxiliare, turn de control, echipamente şi vehicule speciale).

În domeniul feroviar, s-a discutat despre un pachet de investiţii pentru conectarea Bucureştiului cu zonele industriale din sud, modernizarea liniilor de cale ferată aflate pe Coridorul Orient Est-Mediteranean, modernizarea şi electrificarea liniei de cale ferată Constanţa – Mangalia (44 km).

În domeniul naval se urmăresc proiecte ce au ca obiect construcţie cheu la Gura Canalului Dunăre – Marea Neagră – 287 metri de cheu, terminal de 1,8 ha; extindere cheu dana 85 – 89 – 578 m de cheu, terminal de 4,4 ha; terminal de containere pe insula artificială – extindere insula artificială prin metoda pământ câştigat din mare (66,6 ha) şi construcţie terminal de containere de 28 ha; terminal de cereale pe insula artificială – extindere insula artificială prin metoda pământ câştigat din mare şi construcţie terminal de cereale de 18 ha; realizarea unei staţii de bunkeraj LNG – 241 m de cheu, 8 ha suprafaţă, capacitate de 5.000 – 7.500 metri cubi; Mol 3-4 – terminal de cereale (suprastructură) cu capacitate de 120.000 de tone – ulterior dezvoltării infrastructurii din fonduri structurale şi platforma industrială Port Constanţa Sud – realizare infrastructură pe insulă (22 ha) şi pe ţărm (6 ha), cheu de 350 metri, sistem de conducte.

violeta-bulc-floteautoVreau să felicit România pentru numărul mare de proiecte prezentate aici. Fondul European pentru Investiţii Strategice (EFSI) este un mecanism nou, din care trebuie să învăţăm: trebuie să fim activi, să construim experienţe. Conferinţa de astăzi este foarte importantă pentru că este prima dată când companii de stat şi investitori pot discuta investiţii concrete şi oportunităţi. Prin acest fond avem la dispoziţie 315 miliarde de euro pentru proiecte din 17 ţări”, a declarat comisarul european pentru transporturi, Violeta Bulc.

Fondul European pentru Investiţii Strategice (EFSI) reprezintă nucleul Planului de Investiţii pentru Europa (Planul Juncker). EFSI nu este un fond de investiţii clasic, în sensul în care veniturile publice sunt colectate şi alocate pe proiecte alese în urma unui proces de selecţie condus de autorităţi publice, ci este un fond de „facilitare şi multiplicare”, în sensul în care fonduri publice sunt alocate pentru a stimula investiţii private, printr-o interfaţă îndeplinită de Banca Europeană de Investiţii.

EFSI vizează infrastructura strategică, inclusiv cea de transport, putând fi finanţate diferite tipuri de proiecte dacă aranjamentele instituţionale şi de proiect permit implicarea investitorilor străini. Aceste proiecte pot fi autostrăzi/drumuri expres, căi ferate, servicii feroviare, porturi, canale navigabile, aeroporturi.

 

 

Adaugati comentariu