Planurile autorităţilor pentru conexiunea Autostrăzii „Nordului” cu reţeaua rutieră din vestul Europei prevăd construirea şoselei de mare viteză Someş Expres, care va ajunge la graniţa cu Ungaria în localitatea Oar din judeţul Satu Mare.
Ca investiţie singulară, Autostrada „Nordului” Baia Mare – Bistriţa – Vatra Dornei – Suceava pare stingheră pe harta rutieră a ţării. Ei, bine, se pare că autorităţile au planuri mai mari cu ea, intenţionând să o conecteze la reţeaua rutieră vest europeană prin viitorul drum de mare viteză Someş Expres. În Masterul Planul General de Transport (MPGT), acesta ar fi trebuit să realizeze legătura între localităţile Baia Mare – Livada – Satu Mare – Petea şi să continue, mai departe, spre autostrăzile din ţara vecină. În principiu, planurile nu s-au schimbat, cu excepţia punctului în care va fi intersectată graniţa.
Intenţia de conectare a viitoarelor şosele rapide din România cu drumurile de mare viteză din Ungaria nu sunt chiar noi. Discuţiile cu partea maghiară au început cu mai bine de 10 ani în urmă, însă din cauza faptului că noi nu am făcut nimic, au rămas doar la stadiul de intenţie. Între timp, autorităţile din Ungaria au identificat la graniţa cu România, în zona localităţii Petea, un sit Natura 2000, fapt pentru care au făcut propunerea oficială de modificare a traseului drumului expres, acesta urmând să urmărească malul stâng al Someşului. Astfel, a fost stabilit un traseu pentru Someş Expres, care ar urma să intersecteze graniţa dintre cele două ţări în zona oraşului unguresc Csenger şi în dreptul localităţii Oar din România, într-un loc unde nu există, în acest moment, punct de trecere comun al frontierei.
Someş Expres, la primele licitaţii
Teoretic, Someş Expres (380 km) va deveni una dintre şoselele de mare importanţă pentru fluidizarea traficului în regiunea Transilvania, urmând a fi construită pe traseul Turda – Dej – Baia Mare – Satu Mare – Halmeu, cu extensia Satu Mare – graniţa cu Ungaria. Se estimează că investiţia va avea un cost total de aproximativ de 2 miliarde de euro. Drumul va asigura şi legătura dintre Autostrada A3 şi Varianta de Ocolire Cluj-Est şi va înlocui Centura Dej, care astfel nu va mai fi realizată.
În acest momentul, pe traseul Turda-Halmeu, timpii de călătorie sunt mari iar viteza medie înregistrată este de aproximativ 70 km/h. Cea mai mare parte a infrastructurii de pe acest coridor are o stare tehnică deplorabilă, iar 89% din traseu este la standard de drum cu o singură bandă de circulaţie pe sens.
După construirea şoselei rapide, viteza medie va creşte până la 109 km/h şi timpii de călătorie pe durata orelor de vârf scad cu 45%.
Pentru construcţia Someş Expres, Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a început deja pregătirile pentru două loturi: Baia Mare – Satu Mare şi Satu Mare – Oar.
Pentru primul lot, CNAIR se pregăteşte să lanseze, în licitaţie, contractul de revizuire a Studiului de Fezabilitate, care prevede şi construcţia Variantei de Ocolire Satu Mare, cu un nod rutier denivelat, în zona intersecţiei cu DN 19.
Pentru cel de-al doilea lot, Satu Mare (VO Satu Mare) – Oar (Graniţa Româno-Ungară – drum expres M 49 Ungaria), CNAIR a demarat procedura de achiziţie publică în vederea încheierii contractelor de servicii pentru Elaborare Studiu de Fezabilitate şi Proiect Tehnic de Execuţie. Această procedură este în curs de evaluare a ofertelor depuse, deschiderea acestora având loc în data de 25 noiembrie 2019.
Un pas înainte pe Autostrada „Nordului”
În ceea ce priveşte costrucţia Autostrăzii „Nordului” (A 14) Baia Mare – Suceava, CNAIR a lansat, la începutul lunii noiembrie 2019, licitaţia pentru realizarea Studiului de Fezabilitate, valoarea totală estimată a contractului fiind cuprinsă între 53,5 – 63,4 milioane de lei. Documentaţia este împărţită în trei loturi, aferente celor 3 tronsoane care vor forma autostrada:
- Lot 1 Baia Mare – Bistriţa, cu o valoarea estimată, fără TVA, cuprinsă între 19,4 mil. lei – 22,9 mil. lei;
- Lot 2 Bistriţa – Vatra Dornei, cu o valoarea estimată, fără TVA, cuprinsă între 16, 5 mil. lei – 19,5 mil. lei;
- Lot 3 Vatra Dornei – Suceava, cu o valoare estimată, fără TVA, cuprinsă între 17,6 mil. lei – 20,8 mil. lei
Contractul va avea o durată de 18 luni, autorităţile estimând că vor obţine finanţarea nerambursabilă prin Programul Operaţional Infrastructura Mare – POIM în semestrul I al acestui an. Şi această licitaţie este în curs de evaluare a ofertelor, deschiderea lor având loc în data de 6 februarie 2020.
Pe traseul autostrăzii, vor fi construite şi trei variante de ocolire, pentru municipiile Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc şi Vatra Dornei.
Centura Humorului va avea 7,2 km, două sensuri giratorii şi trei viaducte. Varianta de Ocolire a municipiului Câmpulung Moldovenesc, în lungime de 18 km, cuprinde 12 poduri, un tunel în lungime de 400 de metri, două pasaje, două sensuri giratorii şi trei viaducte. Valoarea totală a investiţei este 120 de milioane de euro. Pentru Centura municipiului Vatra Dornei, cu o lungime de 4 km, investiţia se ridică la 80 de milioane de euro. Pe traseul ei va fi construit un pod peste Bistriţa, două tuneluri, de 2,2 km lungime şi, respectiv, de 0,7 km, două intersecţii giratorii, un pasaj, trei viaducte cu ieşire la podul Alunului de la Dorna Cândreni.
Reamintim că, în paralel cu planurile Guvernului, la iniţiativa deputatului Ionuţ Simionca, Parlamentul dezbate un proiect de lege destinat aceluiaşi obiectiv, Autostrada „Nordului”. Propunerea legislativă a fost adoptată de Senat în data de 20 martie 2019, cu 72 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi doar o abţinere, fiind trimisă imediat spre dezbatere Camerei Deputaţilor, forul decizional. Aici însă proiectul pare blocat. Din data de 25 martie 2019, ziua când a fost înregistrat la Cameră, şi până astăzi, nu s-a reuşit decât primirea a două avize, ce-i drept negative, de la Comisia juridică şi cea pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului.
Proiectul de lege al deputatului Ionuţ Simionca pentru Autostrada Nordului are doar cinci articole. Astfel, potrivit textului iniţiativei, obiectivul de investiţii este finanţat de la bugetul de stat, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, precum şi din credite externe şi fonduri europene. Ministerul Transporturilor va fi instituţia responsabilă pentru coordonarea realizării acestui obiectiv de investiţii. Termenul de execuţie al Autostrăzii „Nordului” este de patru ani de la data intrării în vigoare a legii.
CITEŞTE ŞI:
Test drive Dacia Logan TCe 100 GPL BlueLine
Bosch se implică atât în inovaţii tehnologice, cât şi în acţiuni climatice
Comentați?