România a coborât 7 poziții în clasamentul global al infrastructurii de reîncărcare a mașinilor electrice – Indicele de încărcare a vehiculelor electrice 2025 (EV Charging Index), realizat de Roland Berger, și se află acum pe locul 27 din 33 de națiuni. Scorul obținut a fost de 42 de puncte din maximum de 100, în scădere cu patru puncte comparativ cu 2024.
Potrivit studiului, o reducere bruscă a subvențiilor guvernamentale, urmată de o suspendare temporară, a cauzat o scădere notabilă a vânzărilor de vehicule electrice pe parcursul anului 2024 și în 2025. Între timp, extinderea infrastructurii de încărcare a încetinit ușor. În pofida acestor obstacole pe termen scurt, satisfacția utilizatorilor este în creștere, iar potențialul de e-mobilitate pe termen lung al României rămâne promițător, mai arată autorii analizei.
Scăderea vânzărilor de vehicule electrice reflectă o dependență puternică de subvenții
Analiza mai relevă că sectorul e-mobilității din România este supus unei presiuni tot mai mari. Pe fondul constrângerilor fiscale mai ample, reducerea bruscă a subvențiilor guvernamentale pentru achiziționarea de vehicule electrice (programul Rabla Plus), urmată de suspendarea temporară a acestora, a dus la o scădere a vânzărilor de vehicule electrice cu o treime în 2024. Penetrarea generală a vânzărilor de vehicule electrice a scăzut de la 13% la 11% – mai puțin de jumătate din media europeană. Tendința descendentă a persistat și în 2025, înmatriculările de vehicule electrice cu baterie scăzând cu peste 40% în prima jumătate a anului față de prima jumătate a anului 2024.
Dacia și-a menținut poziția de lider pe segmentul vehiculelor electrice în 2024, cu 3.263 de unități vândute din modelul său Spring, dar a înregistrat o scădere a vânzărilor de aproximativ 50%. Tesla a înregistrat o diminuare de aproximativ 20%, până la 2.550 de unități.
În schimb, piața auto din România a fost mai rezistentă, înmatriculările totale de mașini noi ajungând la aproape 150.000 de unități în 2024 – o creștere de 5% față de anul precedent. Această divergență subliniază sensibilitatea crescută a segmentului de mașini electrice la schimbările în materie de subvenții.
În 2024, guvernul a înjumătățit valoarea ecotichetelor pentru vehicule electrice, de la aproximativ 10.000 euro la aproximativ 5.100 euro. În plus, presiunile fiscale au dus la suspendarea programului în iunie 2025, guvernul atribuind decizia constrângerilor fiscale și unui deficit bugetar în creștere. La momentul realizării analizei, programul Rabla Plus era încă în așteptarea relansării, cu un buget semnificativ mai mic și un ecotichet pentru vehicule electrice de doar aproximativ 3.700 euro, perturbările cauzate de suspendarea temporară a acestuia expunând și mai mult vulnerabilitatea sectorului la incertitudinea politică.
Extinderea infrastructurii de încărcare continuă, în pofida dificultăților de pe piață
În timp ce vânzările de vehicule electrice au scăzut, infrastructura de încărcare din România a înregistrat o creștere de 33% față de anul precedent, la puțin peste 4.500 de puncte de încărcare. Ritmul a încetinit în comparație cu anul precedent, dar creșterea sa continuă reflectă atât investițiile continue din sectorul privat, cât și angajamentele din planul național de redresare.
De exemplu, în mai 2025, România a deschis cel mai mare centru de încărcare pentru vehicule electrice, pe Autostrada A1, cu 34 de puncte de încărcare rapidă. Jumătate dintre punctele de încărcare au o capacitate de 400 kW, special concepută pentru camioanele electrice. Acest proiect, susținut parțial de finanțare europeană prin intermediul Facilității Conectarea Europei, reprezintă parte a unei inițiative mai ample de instalare a 328 de puncte de încărcare de mare viteză în România în 2025.
Cu toate acestea, progresul către obiectivul guvernului de 22.400 de puncte de încărcare până în 2026 rămâne lent, cu un grad de finalizare de aproximativ 20% la sfârșitul anului 2024. Deși au fost deja semnate unele contracte majore pentru a sprijini în continuare extinderea infrastructurii de încărcare a vehiculelor electrice, acest calendar ambițios necesită o accelerare majoră pentru a rămâne pe drumul cel bun pentru etapa din 2026.
Consumatorii raportează îngrijorări legate de încărcare și un kilometraj redus al vehiculelor electrice
Cel mai recent sondaj privind Indicele de încărcare a vehiculelor electrice în rândul șoferilor a relevat modele distincte de utilizare și preocupări persistente legate de infrastructură. Utilizatorii români au demonstrat una dintre cele mai scăzute rate de încărcare la domiciliu la nivel global, de aproximativ 40%, 38% neavând acces la niciun încărcător de acasă. Această dependență de infrastructura publică de încărcare pune o presiune suplimentară asupra suficienței rețelei.
În pofida extinderii infrastructurii, 60% dintre respondenți au considerat încărcarea publică insuficientă, în timp ce aproape jumătate au menționat timpii de încărcare ca fiind prea lenți. Cu toate acestea, ponderea utilizării încărcărilor rapide publice a atins 26% din kilometrii parcurși, printre cele mai mari la nivel global, reflectând disponibilitatea infrastructurii de încărcare rapidă în curent continuu. În România, 42% din punctele de încărcare publice sunt în curent continuu – mai mult decât dublu față de media europeană de 17%.
Peste 75% dintre respondenții la sondaj încă iau în considerare achiziționarea tot a unui vehicul electric ca următoarea lor mașină, deși aceasta reprezintă una dintre cele mai mici ponderi dintre cele 33 de țări analizate. Modelele de utilizare diferă, de asemenea, semnificativ, 37% dintre respondenți raportând un kilometraj anual sub 10.000 km, comparativ cu o medie de 20% în toate țările analizate.
Considerațiile legate de costuri domină deciziile de cumpărare, 60% dintre cumpărători invocând costurile mai mici de utilizare și întreținere drept criterii cheie de decizie, în timp ce 50% au menționat protecția mediului, iar aproximativ 30% au evidențiat o autonomie adecvată și avantaje fiscale.
Perspectivă: Echilibrarea constrângerilor fiscale cu ambițiile de electrificare
România se confruntă cu un moment critic în parcursul său către e-mobilitate. Eforturile de consolidare fiscală ale guvernului au un impact direct asupra disponibilității subvențiilor. Cu toate acestea, fundația infrastructurii continuă să fie consolidată prin investiții private și mecanisme de finanțare din fonduri europene. Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, de exemplu, a investit 15 milioane euro într-unul dintre cei mai mari furnizori de infrastructură de încărcare, semnalând o încredere tot mai mare în potențialul pieței de încărcare din România.
CITEȘTE ȘI:
Noile reguli pentru vehicule care intră în vigoare din 2026
Instruirea individuală și alertele din cabină maximizează siguranța șoferilor. Studiu academic
Comentați?