Via Carpatia va traversa România pe o lungime de 1.200 km. Pe traseul românesc se poate circula astăzi, pe sărite, doar pe aproximativ 530 de km, construiţi în decursul a cel puţin 20 ani. Dacă sprijinul promis de SUA, din motive geostrategice, se concretizeză, realizarea celorlalţi 670 km ar putea merge mai repede.
Proiectul Via Carpatia, lansat de “Iniţiativa celor Trei Mări”, a fost aprobat în anul 2006, când Polonia, Lituania, Slovacia şi Ungaria au semnat o declaraţie comună pentru extinderea reţelei trans-europene de transport prin crearea unei rute mai scurte de-a lungul axei nord-sud care să conecteze cele patru state. În 2010, traseul a fost extins şi în România, Bulgaria şi Grecia, miniştrii transporturilor din cele şapte state semnând în Polonia o declaraţie comună.
Astfel, reţeaua de autostrăzi Via Carpatia, în lungime de 8.800 de km, va face legătura între Marea Baltică, Marea Neagră şi Marea Egee. Traseul începe în Lituania, la Kaunas, se continuă în Polonia, pe ruta Białystok – Lublin – Rzeszów, în Slovacia, între Presov şi Koszice şi în Ungaria, pe ruta Miskolc – Debrecen.
Promisiunea sprijnului american
În luna noiembrie, ambasadorul american la Bucureşti, Adrian Zuckerman, a anunţat implicarea Statelor Unite ale Americii în pregătirea unui proiect destinat construirii unei autostrăzi şi a unei căi ferate, care să lege portul Constanţa, de la Marea Neagră, cu portul Gdansk, de la Marea Baltică. Atât şoseaua de mare viteză, cât şi coridorul feroviar se suprapun, cel puţin în partea de nord, peste proiectul lansat de “Iniţiativa celor Trei Mări”, Via Carpatia, respective Rail-2-Sea. În acest context, fostul ministrul român al Transporturilor, Lucian Bode, preciza că anunţul administraţiei americane nu poate decât să încurajeze fondurile de investiţii să susţină proiectele. “Aceste proiecte de infrastructură vor fi un real beneficiu pentru economiile statelor partenere, dar şi pentru economiile din regiune. Atât Rail-2-Sea, cât şi Via Carpatia, implică atragerea de fonduri private. În acest context, anunţul administraţiei americane nu poate decât să încurajeze fondurile de investiţii să susţină aceste proiecte”, a declarat Lucian Bode.
Costul întregului proiect nu se cunoaşte, însă el nu se suprapune decât parţial peste reţeaua principală de autostrăzi eligibilă în acest moment pentru finanţare din fonduri europene. Datorită, însă, eforturilor depuse de Polonia, cel mai înfocat susţinător al iniţiatiei, Via Carpatia va fi introdusă printre propunerile din runda a doua a programului de investiţii Connecting Europe Facility (CEF), fondurile urmând a fi disponibile după 2020.
Traseul din România
Pe teritoriul României trunchiul principal al traseului este Oradea – Arad – Lugoj, care apoi se bifurcă pe direcţia Lugoj – Deva – Sibiu – Piteşti – Bucureşti – Constanţa, la Marea Neagră şi, respectiv, pe direcţia Lugoj – Drobeta Turnu Severin – Vânju Mare – Calafat. De aici, traseul traversează Bulgaria şi Grecia, ajungând până în portul Salonic de la Marea Egee.
Pe teritoriul românesc, din traseul principal şi din ramura sudică nu este construit mai nimic. În schimb, datorită autostrăzilor A1 şi A2, lucrurile stau ceva mai bine pe ramura estică.
▪ Oradea – Arad. Inexistent
Autostrada Via Carpatia ar urma să intre în România pe direcţia Oradea-Arad, traseu care coincide perfect cu proiectul drumului expres dintre cele două municipii. De altfel, despre construcţia unei şosele rapide între Arad şi Oradea se vorbeşte de 12 ani. Iniţial, aceasta urma să fie construită integral la profil de autostradă, cu numele de cod A11, însă, între timp, planurile s-au schimbat, jumătate urmând a fi construită în regim de drum expres. În luna octombrie, autorităţile din judeţele Arad şi Bihor au anunţat că vor să deblocheze proiectul şi să aloce fondurilor necesare actualizării studiului de fezabilitate realizat în 2008. Drumul Expres Arad – Oradea, care va lega Autostrada Transilvania A3 de Autostrada A1 – coridorul IV pan-european, va avea o lungime totală de 134,628 km, din care: profil de autostradă cu 3 benzi de circulaţie pe sens – 14,640 km; profil de drum expres cu două benzi pe sens – 76,460 km; profil de autostradă cu două benzi de circulaţie pe sens – 43,528 km. Proiectul mai include şi cinci drumuri de legătură: drum de legătură DC 71 (două benzi) – 4,490 km; drum de legătură DJ 797 (două benzi) – 3,550 km; drum de legătură – Ocolire Chişineu Criş – 4,950 km; drum de legătură DJ 792 C (două benzi) – 3,250 km; drum de legătură DJ 709 B (patru benzi) – 4,700 km.
▪ Arad-Timişoara-Lugoj. În circulaţie
Mai departe, Via Carpatia ar continua cu tronsonul Arad-Timişoara-Lugoj (67,38 km), parte din Autostrada Bucureşti – Nădlac (A1), care este dat în exploatare integral din 2015.
▪ Lugoj – Drobeta Tr. Severin – Craiova – Calafat. Inexistent
Pe ramura sudică, Via Carpatica se continuă cu tronsonul Lugoj – Drobeta Tr. Severin – Craiova – Calafat, care este inclus în Autostrada Sudului A6. Dar din cei aproximativ 260 de km ai tronsonului se circulă, din decembrie 2013, doar pe 10,5 km, care fac legătura între şoseaua de centură a Lugojului cu A1.
Autostrada Sudului A6 a fost propusă în 2004, pe traseul Bucureşti – Alexandria – Craiova – Calafat, cu extindere spre Drobeta Turnu Severin – Lugoj pentru joncţiunea cu Autostrada Bucureşti – Nădlac A1. În aceşti 16 ani nu s-a făcut nimic. Acum, Guvernul Orban a depus cererea de finanţare din fonduri europene pentru elaborarea documentaţiei tehnice pentru secţiunea Bucureşti – Alexandria, o porţiune care nu are legptură cu Via Carpatica. Strict referitor la tronsonul care face parte din şoseaua paneuropeană nu se ştie decât că autorităţile ar intenţiona să solicite bani de la Bruxelles, prin programul Connecting Europe Facility, doar pentru Autostrada Craiova – Lugoj.
▪ Lugoj – Deva. Incomplet
Pe ramura estică a autostrăzii europene, primul tronson, Lugoj – Deva, este incomplet. Din cei 99,5 km se circulă pe lotul I (27,62 km), lotul IV (22,1 km) şi pe 15 km din lotul II (28,6km). În luna decembrie 2020, ar putea fi anunţat constructorul care va finaliza ultimii 9 km, celebra secţiune a urşilor. Şi lotul III (21,14 km) este deschis circulaţiei rutiere, însă cu restricţii de tonaj şi viteză.
▪ Deva – Sibiu. În circulaţie
Pe traseul Via Carpatica urmează segmentele Deva – Orăştie (32,5 km) şi Orăştie -Sibiu (82,2 km), parte tot din Autostrada Bucureşti – Nădlac (A1), aflate în exploatare completă din 2014.
▪ Sibiu-Piteşti. Inexistent
Pentru Autostrada Sibiu – Piteşti (123,99 km), până în acest moment, a început construcţia Secţiunii 1 Sibiu – Boiţa (14,15 km), antreprenor fiind compania Porr Construct. Pentru Secţiunea 3 Cornetu – Tigveni (37,4 km) a fost lansată licitaţia restrânsă cu precalificare pentru proiectare şi execuţie, pentru Secţiunea 4 Tigveni – Curtea de Argeş (9,86 km), în august 2019, a avut loc depunerea celor 10 oferte pentru atribuirea contractului, iar pentru Secţiunea 5 Curtea de Argeş – Piteşti (30,35 km), CNAIR a semnat la începutul lunii mai 2020 contractul de proiectare şi execuţie cu Astaldi (Italia). Pentru Secţiunea 2 Boiţa – Cornetu (31 km) nu s-a întreprins încă nimic.
▪ Piteşti – Bucureşti – Constanţa. În circulaţie
Pe traseul Via Carpatia urmează tronsonul Piteşti – Bucureşti, parte din Autostrada A1, un sector construit înainte de 1989, în lungime de 109,6 km. Şoseaua pan-europeană se continuă cu Autostrada Bucureşti-Constanţa A2, în lungime de 202,79 km., finalizată în anul 2012.
▪ Autostrada de Centură Bucureşti. Inexistentă
Ca parte a şoselei Via Carpatia, viitoarea Autostradă de Centură a Capitalei (100 km) va face conexiunea între Autostrăzile A1 şi A2. Autorităţile estimează că realizarea sa integrală este posibilă pînă în anul 2024. Pe semi-inelul de sud construcţia a început doar pe lotul 2, pe lotul 1 Ordinul de începe a lucrărilor va fi dat în luna noiembrie, însă pentru lotul 3, documentaţia tehnică nu a fost finalizată. Pentru semi-inelul de nord, un contract de proiectare şi execuţie este semnat (lotul 4), două secţiuni sunt în contestaţie (loturile 1 şi 3), iar o altă porţiune lot este în procedura de reevaluare a ofertelor (lotul 2).
Iniţiativa celor Trei Mări
Iniţiativa celor Trei Mări, o platformă politică a statelor membre ale Uniunii Europene, include 12 state membre ale UE de-a lungul unei axe nord-sud, de la Marea Baltică până la Marea Adriatică şi Marea Neagră, respective Austria, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia, Slovenia şi Ungaria. Proiectele ar urma să fie finanţate din Fondul celor Trei Mări, care însumează în prezent 3,5 miliarde de euro. Fondul urmează să fie cofinanţat de organizaţii internaţionale precum Banca Europeană de Investiţii (BEI), Banca Mondială, agenţia guvernamentală americană International Development Finance Corporation (IDFC), dar şi de investitori privaţi. De menţionat că IDFC a promis un sprijin de până la 1 miliard de dolari în susţinerea proiectelor energetice.
(Articol publicat în revista Flote Auto, noiembrie 2020)
CITEȘTE ȘI:
Cele mai tranzitate puncte de frontieră la început de an
Sute de permise de conducere şi certificate de înmatriculare, reținute la început de an
Italia amână deschiderea staţiunilor de schi pentru 18 ianuarie
Comentați?