Modificarea tratamentului TVA va majora avansul la finanţările în leasing financiar

Ca urmare a unei decizii adoptate de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, în anumite condiţii, operaţiunile de leasing sunt considerare livrări de bunuri din perspectivă TVA și nu prestări de servicii. Reprezentanţii Deloitte avertizează că modificarea tratamentului TVA va avea un impact semnificativ în cash flow-ul companiilor de leasing financiar, plus o sarcină suplimentară pentru clienţi prin prisma plăţii unui avans mai mare.



leasing financiar

În şedinţa de Guvern din data de 12 iunie 2019, s-a luat notă de propunerea de modificare a Codului fiscal în vederea alinierii legislaţiei naţionale în conformitate cu decizia Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) în cauza C-164/16 Mercedes-Benz, potrivit căreia operaţiunile de leasing financiar reprezintă livrări de bunuri.

Prin memorandumul prezentat la momentul respectiv, Ministerul Finanţelor Publice a propus Guvernului modificarea legislaţiei naţionale de TVA în vederea calificării operaţiunilor de leasing financiar drept livrări de bunuri.

Această măsură este rezultatul deciziei în cauza C-164/16 Mercedes Benz UK din data de 4 octombrie 2017 a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), potrivit căreia, în anumite condiţii, operaţiunile de leasing sunt considerare livrări de bunuri din perspectivă TVA şi nu prestări de servicii, decizie cu care legislaţia naţională în materie vine în contradicţie.

Potrivit reprezentanţilor Deloitte, modificarea a fost propusă cu scopul de a evita o potenţială declanşare a procedurii de infringement împotriva României pentru nerespectarea legislaţiei TVA comunitare şi luând în considerare faptul că celelalte state membre din UE deja aplică principiile enunţate de Curte în cazul Mercedes-Benz (implementate prin legislaţiile naţionale).

De unde a început totul

În cauza adusă în faţa CJUE, Mercedes Benz UK oferă trei tipuri de contracte pentru finanţarea utilizării autovehiculelor:

  • un contract de închiriere standard denumit „Leasing”, care exclude explicit transferul de proprietate şi stabileşte un kilometraj maxim pe care utilizatorul îl poate folosi (fără penalizări). Acest contract este tratat ca o prestare de servicii (necontestată de autorităţi);
  • un contract de „Închiriere – Cumpărare”, stipulând un transfer de proprietate (în teorie opţional) şi o sumă a ratelor lunare aproximativ egală cu valoarea de vânzare a bunului (inclusiv costul de finanţare), o sumă modică fiind plătită la finalul contractului („tariful pentru opţiune”). Acest contract este tratat ca o livrare de bunuri (necontestată de autorităţi);
  • un contract de leasing cu opţiune de cumpărare denumit „Agility”, stipulând un transfer de proprietate (opţional), ratele lunare fiind mai mici decât în cazul contractului de „Închiriere-Cumpărare”, iar valoarea „tarifului pentru opţiune” fiind semnificativ mai mare (estimativ 40% din preţul de vânzare al bunului). Aproximativ jumătate din utilizatori optează pentru cumpărarea bunului. În acest caz, autorităţile fiscale din Marea Britanie au avut o interpretare diferită de cea a Mercedes Benz (care consideră acest contract prestare de servicii) astfel că speţa în cauză a ajuns la CJUE.

În consecinţă, CJUE a fost nevoită să se pronunţe cu privire la interpretarea sintagmei „contract de închiriere a bunurilor care prevede că, în condiţii normale, dreptul de proprietate este dobândit cel mai târziu la plata ultimei rate reprezintă o livrare de bunuri” prevăzută de art. 14 alin. (2) lit. b) din Directiva de TVA în cauza Mercedes Benz UK.

Curtea a concluzionat că pentru a considera un astfel de contract livrare de bunuri este necesar ca:

1) Respectivul contract să conţină o clauză expresă privind transferul dreptului de proprietate (mai exact dobândirea proprietăţii) – condiţie considerată îndeplinită, spre exemplu, în cazul existenţei unei opţiuni de cumpărare;

2) Din clauzele contractului, în mod obiectiv şi la momentul semnării acestuia, să reiasă în mod evident că proprietatea bunului are vocaţia de a fi dobândită automat de locatar dacă executarea contractului îşi urmează cursul normal până la expirarea acestuia. Un astfel de caz rezultă atunci când – chiar în prezenţa unei „opţiuni” de cumpărare (facultativă din punct de vedere formal) – ar rezulta că achiziţia bunului reprezintă, conform condiţiilor financiare ale contractului singura opţiune economic raţională (spre exemplu, dacă la data exercitării opţiunii valoarea ratelor plătite este aproximativ egală cu valoarea de piaţă a bunului, inclusiv costul finanţării acestuia).

Prin urmare, în anumite condiţii, contractele de leasing având ca obiect transmiterea folosinţei bunurilor reprezintă livrare de bunuri (cu plata în rate) din punct de vedere al TVA.

Implicaţii asupra operaţiunilor de leasing financiar în România

În prezent, legislaţia fiscală din România califică în mod expres toate operaţiunile de leasing drept prestări de servicii, TVA aferentă fiind datorată în mod eşalonat la fiecare dată prevăzută în contract pentru plata fiecărei rate pe întreaga durată a contractului.

Doar la sfârşitul perioadei de leasing, în funcţie de opţiunea utilizatorului, dacă dreptul de proprietate asupra bunului este transferat acestuia, operaţiunea este considerată livrare de bunuri, baza de impozitare a TVA fiind reprezentată de valoarea la care se face transferul.

De altfel, legislaţia naţională distinge între operaţiunile de leasing (care sunt considerate prestări de servicii) şi livrările de bunuri cu plată în rate, stabilind pentru aceste tranzacţii momente diferite la care apare obligaţia de plată a TVA.

„În cazul modificării legislaţiei în sensul calificării operaţiunilor de leasing financiar drept livrări de bunuri (cu condiţia ca tranzacţiile să îndeplinească criteriile CJUE), companiile care desfăşoară operaţiuni de leasing financiar vor avea obligaţia de a colecta şi de a plăti la bugetul de stat TVA aferentă contravalorii integrale a bunului care face obiectul contractului de la data punerii bunului la dispoziţia utilizatorului. Acest lucru va reprezenta un impact semnificativ în cash flow-ul acestora plus o sarcină suplimentară pentru clienţi prin prisma plăţii unui avans mai mare”, arată reprezentanţii Deloitte.

Potrivit acestora, memorandumul supus atenţiei Guvernului nu cuprinde, din păcate, şi problematica schimbării legislaţiei din perspectiva contractelor de leasing financiar în curs, respectiv propuneri de măsuri tranzitorii, astfel încât activitatea companiilor de leasing să fie cât mai puţin afectată. „Din perspectiva noastră, varianta cu cele mai puţine implicaţii ar fi ca pentru contractele în curs la data modificării legii să fie menţinut tratamentul de TVA de la momentul semnării (leasingul ca prestare de serviciu)”, consideră reprezentanţii Deloitte.

Aceştia menţionează că, în măsura în care va fi decisă alinierea legislaţiei naţionale la cea comunitară privind operaţiunile de leasing, companiile din acest sector vor fi nevoite să îşi analizeze în detaliu tipurile de contracte şi, în funcţie de caracteristicile fiecăruia, să decidă dacă se clasifică drept livrări de bunuri cu plata în rate sau ca prestări de servicii (în baza liniilor directoare emise de CJUE).

Efectul retroactiv al deciziei

Una dinte menţiunile memorandumului o reprezintă posibilitatea contribuabililor de a se prevala în faţa autorităţii fiscale de principiile enunţate în deciziile CJUE în vederea reparării unui prejudiciu.

„În acest sens, dorim să adăugăm că efectul invers nu este posibil. Mai exact, în cazul unui control fiscal, inspectorii fiscali nu ar putea re-clasifica tratamentul de TVA aplicat de companiile de leasing pentru perioada analizată, întrucât un stat membru nu se poate prevala de propria implementare diferită în legislaţia naţională a unor prevederi de drept comunitar împotriva contribuabilului, cu alte cuvinte de menţiunea suplimentară implementată în legislaţia românească conform căreia leasingul financiar reprezintă o prestare de servicii”, conchid specialiştii Deloitte.

 

(Articol publicat în revista Flote Auto, noiembrie 2019)

 

CITEŞTE ŞI:

Reducerea accizelor la carburanţi s-a transmis integral în preţ

România: record de înmatriculări în 2019!

Vinieta OXIGEN – cele 3 modalităţi de plată

 

Adaugati comentariu