Ministerul Economiei: Politica de atragere a investiţiilor străine în industria auto „trebuie regândită”

Industria auto este un sector economic de importanţă naţională, cu o cifră de afaceri de aproape 30 de miliarde de euro, o contribuţie de 14% în PIB şi de 26% la exporturi. Cu toate acestea, oficialii Ministerului Economiei spun că actualele avantaje competitive date de costul muncii şi al utilităţilor se vor diminua treptat în viitor.
industria auto

În sectorul auto din România funcţionează:

– două uzine de fabricaţie a automobilelor la Piteşti – Renault şi la Craiova – Ford;

– o uzină de motoare şi cutii de viteze la Piteşti;

– o uzină de motoare la Craiova;

– o reţea naţională de peste 600 furnizori de componente auto, dintre care o mare parte sunt filiale ale unor firme internaţionale cu un înalt nivel tehnologic, care produc componente electronice şi de motoare, suspensii, scaune, cablaje, air bag-uri, centuri de siguranţă, anvelope, cutii de viteza, motoare, radiatoare, baterii, rulmenţi, piese din material plastic, etc;

– centre de competenţă auto în universităţile tehnice;

– activităţi de cercetare-dezvoltare pe segmentul autoturismelor şi al componentelor auto.

„Companiile din sectorul auto au angajat peste 8.500 de ingineri, ce activează în proiectare-cercetare-dezvoltare. Investiţiile în fabricile de componente din România sunt mai mari decât în celelalte ţări din Europa Centrală şi de Est, iar banii nu sunt cheltuiţi doar pentru deschiderea unor linii de producţie noi, ci se investeşte din ce în ce mai mult şi în modernizarea celor deja existente. Pe lângă piesele simple din componenţa automobilelor, fabricile din România au început să producă şi elemente mai complexe, cum ar fi sisteme microelectronice şi mecatronice avansate”, spune secretarul de stat în ministerul Economiei, Daniela Nicolescu, într-un document transmis Senatului.

În opinia acesteia, însă, actualele avantaje competitive relative ale costului muncii şi al utilităţilor se vor diminua treptat în viitor, astfel încât investiţiile noi şi dezvoltările de capacităţi vor fi ţintite spre produse noi şi tehnologii global competitive, cu valoare adăugată ridicată.

3 dezavantaje de ţară care frânează dezvoltarea în industria auto

Conform oficialului din Ministerul Economiei, politica de atragere a investiţiile străine directe purtătoare de know-how, pilonul principal de dezvoltare al industriei auto din România, „trebuie regândită, în paralel cu înlăturarea dezavantajelor de ţară care le frânează în prezent”.

Potrivit Danielei Nicolescu, cele trei mari dezavantaje de ţară sunt:

  1. Tergiversarea continuă a cuplării efective a unor zone de dezvoltare cu resurse de forţă de muncă la retelele de transport rutier, feroviar şi fluvial europene; „modalizarea” transportului de mărfuri nu a demarat încă la noi. Master-Planul General de Transport fixează de acum cadrul stabil de evolutie a sistemelor de transport;
  2. Învăţământul profesional/dual neadaptat cerintelor industriei moderne;
  3. Infrastructura rutieră de transport deficitară, pe precum Craiova – Piteşti şi Piteşti – Sibiu.

De altfel, în viziunea Asociaţiei Constructorilor de Automobile din România (ACAROM), evolutia industriei auto din România va fi influenţată în mod direct de direcţiile de dezvoltare ale celor doi mari producători auto, Dacia şi Ford, de introducerea noilor concepte şi tehnologii în fabricatie, de interesul tot mai crescut pentru activităţile de cercetare – dezvoltare – inovare (CDI), precum şi de accesul la finanţare a furnizorilor auto.

„România apreciază că politicile UE în domeniul reducerii poluării urbane datorate traficului rutier nu ar trebui direcţionate aproape exclusiv la nivelul producătorilor auto, ci ar trebui combinate şi cu alte politici, cu atât mai mult cu cât cea mai mare parte a poluării este generată de autovehiculele mai vechi, cu performante mai reduse”, arată Daniela Nicolescu.

Ar trebui avute astfel în vedere:

  • politici de creştere a ponderii transportului public în comun,
  • de creştere a utilizării carburantilor alternativi,
  • de promovare a mijloacelor sau tipurilor de transport alternativ, de îmbunătăţire a stării tehnice a autovehiculelor rutiere prin inspecţia tehnică periodică,
  • de limitare a accesului autovehiculelor cele mai poluante în zonele sensibile.
  • în viitor este foarte probabil ca şi alţi mari producători auto să investească în România. De asemenea, noi mari furnizori globali vor alege să producă în ţara noastră.

Un alt trend ar putea fi dat de apariţia capacităţilor de producţie a automobilelor electrice şi a bateriilor pentru acestea, în ceea ce priveşte dezvoltarea digitalizării industriei auto, aceasta se va regăsi în concepţia produselor, optimizarea tehnologiilor, logistică, producţie de tip lean.

Legat de producătorii de componente, verigile locale ale lanţurilor de furnizori se vor multiplica, iar forţa de inovare a acestora va creşte. Totodată, se doreşte un acces mai facil la credite al furnizorilor auto.

Investiţiile noi vizează cu predilectie zonele Sibiu – Braşov – Cluj, Timiş – Arad, Argeş – Olt, dar, in ultimul timp, au apărut investiţii auto şi în partea de est a ţării.

Potrivit oficialului din Ministerul Economiei, industria auto din România înseamnă mai mult decât asamblarea automobilelor, însă, în opinia ei, chiar dacă investiţiile în sectorul componentelor auto au crescut, ritmul acestora nu este încă pe măsura potenţialului.

În ultima perioadă, noi investiţii au fost realizate pentru:

– Producţia de motoare ecologice de ultimă generaţie la Dacia şi Ford Craiova;

– Producţia de cutii de viteze de ultimă generaţie pentru mari constructori internaţionali, precum Daimler la Star Transmission Sebeş/Cugir şi Alianţa Renault Nissan la Dacia;

– Microelectronică şi mecatronică avansate, inclusiv activităţi de cercetare-dezvoltare, investiţii relizate de Continental, Bosch, Infineon, Delphi, Draexlmaier, Kendrion;

– Tehnologii şi componente auto complexe din mase plastice, cauciuc şi compozite, investiţii realizate de numeroase companii noi amplasate în Banat, Transilvania, Argeş;

– Extinderea roboticii, segment în care Dacia demarează programul de extindere a robotizării de la 5% la 20% până în anul 2021;

– Extinderea „digitalizării” în industria auto, prin intermediul companiilor Magic Engineering, Caelynx/Dassault, ADA Computers/Siemens, AS Systems, INAS etc.

„În România, industria auto rămâne unul dintre pilonii principali ai dezvoltării industriale bazată pe sisteme cibernetico-fizice. Dernersul „AutoRo 4.0” de racordare progresivă a industriei auto din ţară la evoluţiile europene complexe „Industry 4.0″ este nu numai necesar, ci şi posibil”, conchide Daniela Nicolescu, secretar de stat în Ministerul Economiei.

 

CITEŞTE ŞI:

15 situaţii în care va fi permisă deplasarea în afara localităţii. Noile propuneri

Lexus UX 300e are garanție pentru acumulator 10 ani/1 milion km!

Măsuri propuse după încetarea stării de urgenţă. Reguli pentru transport

 

Adaugati comentariu