Comparativ cu vehiculele tradiționale cu motoare cu ardere internă și cu vehiculele complet electrice, hibridele plug-in oferă o serie de avantaje, dar și provocări. Un aspect important este creșterea autonomiei bateriei, care a redus dependența de carburanți și emisiile de CO2. Cu toate acestea, sunt mai grele și decât vehiculele termice, iar prețul de achiziție este în medie mai mare decât al acestora, din cauza tehnologiei avansate și a costurilor asociate cu bateriile.
Industria auto trece printr-o transformare profundă, unde se pune accent tot mai mare pe durabilitate și eficiență. În contextul reglementărilor privind emisiile de carbon în Uniunea Europeană, managerii de flote se concentrează asupra costurilor și eficienței energetice, iar corporațiile își accelerează acțiunile în vederea atingerii unor obiective mai sustenabile.
Modelele hibride au câștigat teren pe piața flotelor, în special vehiculele electrice hibride plug-in (PHEV), care combină promisiunea unei autonomii crescute și a unei emisii reduse de carbon. În acest context, o analiză realizată de Arval Consulting descrie poziția vehiculelor PHEV din perspectiva pieței europene și prezintă o comparație a modelelor PHEV cu celellate tipuri de propulsii.
Vehiculele electrice hibride plug-in sunt un tip de vehicule electrificate care dispun atât de un motor cu ardere internă, cât și de un motor electric alimentat de la baterie, combinându-le pe amândouă pentru a oferi mașinii putere și eficiență maxime. Ceea ce diferențiază PHEV de alte vehicule hibride este faptul că pot fi conecta la o priză electrică pentru a încărca bateria. Acestea oferă flexibilitatea de a funcționa pe bază de energie electrică pentru călătoriile scurte, având în același timp opțiunea de a utiliza motorul termic pentru călătoriile mai lungi, atunci când este necesar.
Tehnologia PHEV câștigă teren pe piața auto din UE, urmând să ajungă la aproximativ 1,8 milioane de vehicule vândute până în 2030. Această creștere, spun experții Arval Consulting, este determinată de cererea pentru flote de vehicule cu emisii reduse de carbon, care oferă flexibilitatea combinării surselor de energie electrică și termică, și de efortul producătorilor auto de a extinde gama de baterii a PHEV-urilor pentru a răspunde nevoilor șoferilor, în continuă evoluție.
Procedura mondială armonizată de testare a vehiculelor ușoare (WLTP) prevede teste standardizate pentru măsurarea emisiilor vehiculelor și a consumului de combustibil, însă utilizarea reală depășește adesea estimările. Potrivit experților Arval Consulting, Studiile, din surse externe și interne, arată o diferență de consum de 3 până la 5 ori mai mare între WLTP și consumul din viața reală. Norma Euro 6E modifică progresiv componentele WLTP pentru a reduce diferența dintre emisiile estimate și cele din viața reală.
Rolul PHEV ca tehnologie de tranziție către o mobilitate corporativă decarbonizată trebuie totuși recunoscut pe deplin. Atunci când acestea sunt utilizate în mod optim, cu rutine zilnice de încărcare și comportamente de conducere responsabile, consumul de combustibil se apropie de valoarea WLTP și poate fi mai mic decât echivalentul lor ICE. ”Pentru a maximiza beneficiile PHEV, este esențial ca aceste vehicule să fie utilizate de șoferi care pot încărca zilnic și să se asigure că acestea funcționează în principal pe bază de energie electrică, minimizând consumul de combustibil și emisiile. Investițiile în infrastructura de încărcare, la domiciliu sau la birou, sunt esențiale pentru a asigura o utilizare adecvată a PHEV și pentru a crea condiții favorabile pentru adoptarea viitoare a BEV”, arată specialiștii Arval Consulting.
Comparații
– Autonomia bateriei
Întrucât autonomia rămâne un criteriu important de alegere, producătorii depun eforturi pentru îmbunătățirea tehnologiei bateriilor în vederea creșterii autonomiei kilometrice și, prin urmare, pentru îmbunătățirea emisiilor totale ale vehiculului. Din 2010, autonomia bateriei vehiculelor PHEV a crescut de la 33 km la 120 km în medie. Pe termen lung, este probabil ca aceasta să se stabilizeze, pe măsură ce se atinge o autonomie optimă a vehiculului pe piață, iar încărcarea rapidă devine mai larg disponibilă
– Greutate
Deoarece hibridele plug-in au nu numai un motor cu combustie clasic, ci și un motor electric
secundar și baterii, acest lucru se traduce printr-o greutate mai mare în comparație cu vehiculele termice echivalente. Acest decalaj nu este unul minor, deoarece poate ajunge până la 45% – 50%, având un impact asupra consumului de combustibil atunci când funcționează cu motorul cu combustie. Pe de altă parte, nu există o diferență semnificativă din punctul de vedere al greutății dacă sunt comparate cu mașinile pur electrice echivalente.
– Prețul de achiziție
Gama de modele hibride plug-in nu se limitează la segmente specifice, deoarece pot fi de la compacte la SUV-uri de lux, ceea ce le poate face atractive pentru administratorii de flote.
O analiză a bazei de date Arval, axată pe vehiculele din segmentele C și D (care reprezintă majoritatea livrărilor flotelor în Europa) arată că, în ceea ce privește prețul de achiziție pentru vehiculele de pasageri, vehiculele PHEV sunt, în medie, mai scumpe în comparație cu vehiculele ICE și cu cele complet electrice, Potrivit Arval Consulting, un factor clar în această poziționare a prețurilor este faptul că acestea încorporează baterii mai mari și sisteme complexe de transmisie.
Comparativ cu motorul pe benzină, diferența este cu până la 35% mai mare, iar cu vehiculele pur electrice , deși este mai mică, aceasta este totuși cu până la 9% mai mare (Tabelul 1).
– Costul total de proprietate (TCO)
Aprofundând comparația TCO, în conformitate cu standardele WLTP pentru consumul de energie, PHEV-urile sunt pe locul doi după BEV-uri și mai ieftine decât vehiculele diesel și pe benzină.
– Emisiile declarate de CO2
Promisiunea hibridelor plug-in este de a reduce emisiile de carbon în comparație cu mașinile termice și acest lucru se reflectă în observația Arval Consulting privind cifrele WLTP (Tabelul 2). După cum se observă, de altfel, singura tehnologie care garantează emisii de zero grame pe kilometru este BEV, în faza de utilizare.
Optimizarea consumului
Arval a efectuat o analiză pe baza dispozitivelor telematice Arval Connect, valorificând datele colectate în 2022 pentru o perioadă de un an, investigația oferind o perspectivă profundă asupra dinamicii operaționale a flotelor.
Rezultatele arată că șoferii PHEV, care reîncarcă rar, adică de 8 ori pe lună, consumă în medie 6,4 litri la 100 km, ceea ce înseamnă cu 1 litru mai puțin în medie decât echivalentul ICE.
În special, vehiculele care sunt reîncărcate frecvent, aproape zilnic, cu 24 de reîncărcări pe lună, au înregistrat o scădere substanțială la 3,4 litri la 100 km. Acest lucru se traduce printr-o reducere de 64 de litri a consumului de combustibil și o economie netă de 90 de euro în costurile de combustibil pe lună per vehicul. Pentru a atinge valoarea WLTP de 1,7 litri la 100 de kilometri, PHEV ar trebui să fie reîncărcat de 33 de ori pe lună.
Această constatare are implicații semnificative pentru operatorii de flote care doresc să îmbunătățească atât sustenabilitatea ecologică, cât și rentabilitatea operațională. Prin adoptarea unor practici proactive de reîncărcare, companiile pot nu numai să realizeze economii substanțiale la cheltuielile cu combustibilul, ci și să contribuie la o reducere semnificativă a emisiilor de gaze cu efect de seră.
Perspective
Deși perspectivele de vânzări ale PHEV sunt încă pozitive, acestea depind de mai mulți factori, cum ar fi cererea consumatorilor, progresele tehnologice, politicile de reglementare și dinamica pieței. Agenția Internațională a Energiei estimează în continuare că PHEV vor reprezenta 15% din numărul total de vehicule electrificate în 2030.
Conform ediției din 2024 a Barometrului privind flotele al Observatorului mobilității Arval, în Europa, 43 % dintre companii au implementat deja sau iau în considerare implementarea PHEV în flota lor de autoturisme, în următorii trei ani, la un nivel similar cu celelalte tehnologii (42% BEV, 42 % HEV). În prezent, rata de implementare este de 29%.
La nivel mondial, managerii de flote estimează că 10% din flota lor de autoturisme va fi PHEV, atunci când sunt întrebați despre componența flotei lor peste 3 ani. Numai pentru Europa, estimarea este de 12%, acest lucru aratând că managerii de flote rămân prudenți în ceea ce privește așteptările privind adoptarea hibridelor plu-in la scară largă în cadrul parcurilor auto.
(Articol publicat în revista Flote Auto, februarie 2025)
CITEȘTE ȘI:
Continental accelerează dezvoltarea produselor cu ajutorul „Microsoft Azure AI”
România are în continuare cea mai ridicată rată a mortalității din accidente rutiere
Comentați?