Legea pentru ridesharing, respinsă de trei comisii din Senat

Comisiile senatoriale Economică, Juridică şi Transporturi au depus Raport comun de respingere a proiectului de Lege privind activităţile prestabilite de tip ridesharing, iniţiativa care defineşte, in premieră in Romania, serviciile de transport ce funcţionează prin intermediul unor platforme digitale, pe principiul economiei colaborative. 



uber

Totodată, membrii celor trei comisii au respins şi toate cele 37 de amendamente aduse propunerii legislative în timpul dezbaterilor din Senat. În schimb, alte două comisii, Administraţie publică şi Buget-Finanţe, au dat aviz favorabil. Deşi proiectul a fost trimis Guvernului încă din data de 8 mai 2018 pentru formularea unui punct de vedere, Palatul Victoria încă nu s-a pronunţat.

De precizat însă că forul decizional pentru acest proiect, inclusiv pentru amendamentele aduse, este Camera Deputaţilor.

Astfel de servicii sunt prestate de companii precum Uber, Lyft sau Taxify.

Propunerea legislativa urmareste reglementarea specială a serviciilor de ridesharing, pentru că, in opinia celor 68 de deputaţi care au initiat-o, acestea nu pot fi asimilate celor de transport in regim de taxi. Altfel, legislatia actuala din domeniu ar schimba complet modelul de business si ar limita considerabil sau chiar ar impiedica functionarea serviciilor de ridesharing pe piata din Romania.

Ce este ridesharing-ul

Potrivit proiectului de lege, prin serviciile prestabilite de tip ridesharing se intelege “deplasarea impreuna a persoanelor, cu ajutorul unui autovehicul, in baza unui contract de ridesharing incheiat intre pasager(i) si soferul autovehiculului, care este facilitat de o intreprindere autorizata printr-o platforma/aplicatie tehnologica online”.

La rândul ei, platforma tehnologica pentru servicii prestabilite de tip ridesharing sau platforma tehnologica inseamna programul software de sine statator descarcat/instalat pe un dispozitiv mobil prin intermediul caruia membrii inregistrati interactioneaza si gasesc si/sauofera curse (transport) si incheie contractul de ridesharing.
Tot confom textului initiativei, intreprinderile care faciliteaza serviciile prestabilite de tip ridesharing sunt acele persoane juridice care detin si/sau opereaza platforma tehnologica.

Serviciul de ridesharing poate fi accesat de pasagerii care cauta o cursa sau de soferii care ofera o cursa doar prin intermediul platformelor tehnologice online care sunt descarcate/instalate pe unul dintre dispozitivele lor mobile.

„Autostopul sau oferirea de curse in afara unei platforme tehnologice nu sunt considerate servicii prestabilite de tip ridesharing si sunt strict interzise dacă nu sunt efectuate de un serviciu de transport autorizat”, se mai arata in proiectul de lege.

Cum se obtine autorizaţia

Potrivit propunerii legislative, prestarea serviciilor de tip ridesharing va fi supusa autorizarii de catre autoritatile administratiei publice locale (primarii) pe raza carora functioneaza firma.

Societatile autorizate pentru servicii de tip ridesharing vor plati la primarii, anual, o taxa de 50.000 lei (aproximativ 10.000 de euro). Neplata in termen de 30 zile de la data scadenta indreptateste autoritatea emitenta sa suspende autorizatia, iar neplata in termen de 90 de zile duce la anularea autorizatiei.

Conditii pentru soferi

Toate veniturile soferilor obtinute in urma efectuarii de de tip ridesharing vor fi impozitate in conformitate cu legislatia fiscala in vigoare. Detinatorul platformei tehnologice trebuie sa se asigure ca aceasta emite pasagerului un document electronic care sa arate tipul si valoarea tranzactiei efectuate. Documentul este asimilat unei chitante fiscale in conformitate cu art. 319 din Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal.

Firmele care faciliteaza efectuarea serviciului vor accepta si acorda acces la platforma tehnologica doar soferilor care indeplinesc, in mod cumulative, urmatoarele conditii: vârsta de cel putin 21 de ani si detinerea unui certificat profesional pentru conducatorii auto; permis de conducere de categoria B cu o vechime de cel putin 1 an; din certificatul de cazier judiciar trebuie sa rezulte ca nu a fost condamnata pentru o serie de infractiuni, cum ar fi cele contra sigurantei pe drumurile publice; nu a avut permisul suspendat in ultimii 5 ani pentru conducerea sub influenta alcoolului sau a substantelor stupefiante ori nu a fost implicata in accidente rutiere soldate, din culpa sa, cu ranirea sau decesul victimelor.

In acelasi timp, autovehiculele nu vor fi mai vechi de 15 ani, vor avea inspectia tehnica periodica (ITP) realizata la fiecare 12 luni si vor fi, la momentul cursei, pe deplin functionale si conforme din punct de vedere tehnic cu Codul Rutier.

In plus, soferul trebuie sa detina la bordul autoturismului permisul de conducere, certificatul de inmatriculare al autovehiculului, polita de raspundere civila legala si polita de raspundere civila auto, o copie tiparita a contractului incheiat cu detinatorul platformei tehnologice si o copie dupa autorizatia de functionare a detinatorului platformei tehnologice.

Amendamentele propuse

În cadrul dezbaterilor din comisiile senatoriale, au fost propuse 37 de amendamente care modifică sau completează proiectul.

Niciunul dintre acestea nu a modificat cuantumul taxei care va fi plătită pentru autorizare, adică 50.000 de lei. În schimb, autorizaţia nu va mai fi obţinută de la primării, ci de la Ministerul Trasporturilor.

Pe de altă parte, senatorii au modificat chiar termenul de bază al iniţiativei, „ridesharing”, acesta urmand a fi înlocuit cu sintagmele „transport alternativ cu un vehicul cu şofer VTS” sau, mai simplu, „transport alternativ”. În acelaşi timp, termenul „deţinător al platformei tehnologice” va fi schimbat în „operator”, iar „platforma tehnologică” a devenit „platformă digitală”.

O altă modificare se referă şi la obligaţia operatorului de a afişa pe platforma digitală tariful fix oferit pentru efectuarea cursei înainte ca aceasta să fie acceptată de către pasager.

Faţă de proiectul iniţial, senatorii au mai adăugat şi faptul că şoferul maşinii trebuie să deţină certificat de atestare profesională emis de Autoritatea Rutieră Română (ARR) şi să deţină permis de conducere cu o vechime de 2 ani. Totodată, vehiculele utilizate nu sunt mai vechi de 10 ani şi au un număr de 4-9 locuri.

Un alt amendament propune obligaţia şoferului de a deţine la bordul maşinii şi o poliţă de asigurare de bunuri şi persoane.

Senatorii au mai propus ca şi vehiculele utilizate în cadrul serviciilor de ridesharing să fie individualizate. Astfel, acestea vor trebui să afişeze, la vedere, pe parbriz şi pe lunetă, în partea dreapta jos, câte un ecuson rotund cu dimensiunea 10×10 cm conţinând următoarele elemente: textul „VTS”, numărul de înmatriculare al autovehiculului; denumirea platformei digitale prin intermediul căreia şoferul efectuează transportul alternativ. Totodată, ecusonul este emis de către operator pentru fiecare vehicul pe care l-a autorizat în prealabil, după plata de către şofer a unei taxe de 300 de lei, plătită la Trezorerie. Taxa se plăteşte de către şofer la fiecare 12 luni, pentru fiecare autovehicul pentru care obţine ecusonul şi pentru fiecare platformă pe care îşi desfăşoară activitatea.

 

Adaugati comentariu