În pofida lipsei unei infrastructuri rutiere moderne, care să străbată România şi să o conecteze la reţeaua continentală, autorităţile de la Bucureşti nu au reuşit să transmită Comisiei Europene (CE) în acest an, pentru obţinerea cofinanţării, decât 1 singur proiect major, cel pentru modernizarea DN 73 Piteşti – Câmpulung – Braşov.
Nu mai este niciun secret că planificarea şi implementarea proiectelor de infrastructură de transport cofinanţate de Uniunea Europeană reprezintă singura şansă pentru realizarea unei reţele satisfăcătoare de transport rutier. În propunerea Comisiei Europene (CE) pentru perioada 2021-2027, fondurile de coeziune alocate României sunt cu 10% mai mari faţă de cele prevăzute în actualul exerciţiu bugetar, însă pentru a putea beneficia de aceşti bani, este nevoie de proiecte serioase pe care să le prezinte Comisiei Europene.
În data de 14 august, comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, trăgea un semnal de alarmă cu privire la faptul că România a pierdut bani în domeniul transporturilor, cauza principală fiind lipsa proiectelor mature propuse pentru finanţare europeană. Aceasta arăta că „sunt probleme în ceea ce priveşte capacitatea administrativă, nu s-a redus încă birocraţia, nu s-au redus procedurile, iar domeniul transportului este un domeniu în care România a pierdut bani. (…) Este important să se vină cu proiecte noi, pentru că, începând de viitor, se termină proiectele fazate până în 2020. Fac un apel la Ministerul Transporturilor să pregătească proiecte mature, Sibiu-Piteşti, Piteşti-Craiova, podul de la Brăila. Avem bani să începem din această perioadă de programare studiul de fezabilitate pentru autostrada Montana”.
De atunci, la Ministerul Transporturilor nimic nu s-a schimbat, iar singurul proiect trimis în acest an pentru cofinanţare la Comisia Europeană este doar cel privind modernizarea a 31 de km. din DN 73 Piteşti – Câmpulung – Braşov.
Cu toate acestea, ministrul Lucian Şova spune că până în acest moment, MT a transmis la CE un număr de 14 proiecte majore în valoare de 3,78 miliarde de euro, reprezentând 75% din totalul alocării UE pe Axa 1 (Îmbunătăţirea mobilităţii prin dezvoltarea reţelei TEN-T şi a transportului cu metroul) şi Axa 2 (Dezvoltarea unui sistem de transport multimodal, de calitate, durabil şi eficient) din cadrul Programului Operaţional Infrastructura Mare (POIM) 2014-2020. Potrivit ministrului, toate aceste aplicaţii au fost aprobate, ultimul acceptat, în data de 13 septembrie 2018, fiind cel al Magistralei 6 de metrou.
„Până în prezent, în cadrut Axelor 1 şi 2 aferente sectorului de transport din cadrut POIM 2014-2020, au fost depuse 77 de cereri de finanţare în valoare totală 35 miliarde de lei, respectiv 7,6 miliarde de euro. Dintre acestea au fost aprobate 52 de proiecte, în valoare totală de 24,8 miliarde de lei, respectiv 5,3 miliarde de euro, din care alocarea UE reprezintă 18,6 miliarde de lei, respectiv 4 miliarde de euro”, arată ministrul Transporturilor
Planurile Guvernului
Conform afoirmaţiilor lui lucian Şova, pe termen scurt vor fi evaluate şi selectate următoaretor proiecte prioritare:
- Varianta de Ocolire Satu Mare;
- Autostrada Gilău-Nădăşelu,
- Proiectut integrat de dezvoltare a infrastructurii rutiere aferente Centurii Bucureşti compus din :
– Autostrada de Centura, sector Sud
– Modernizarea centurii Bucureşti între A1 (km 55+465) – DN7 (km 64+160) şi DN2 (km 12+300) – A2 (km 23+750)
– Nod rutier CB – DN4 (Olteniţa) km 29+500 – 33+190
– Nod rutier CB DJ401 (Berceni) km 33+190 – 35+600
– Pasaj suprateran pe DJ602 Centura Bucureşti – Domneşti
– Pasaj Mogoşoaia pe Centura Bucureşti peste DN1A
– Modernizarea centurii Bucureşti, secţiunea A1 – DN5 (lărgire ta 4 benzi) - Pe termen mediu vor fi transmise către CE, în vederea aprobării, urrnătoarete obiective de investiţii:
- Podul de la Brăila;
- Drum expres Craiova – Piteşti;
- Autostrada Sibiu – Piteşti;
- Autostrada Nădăşelu – Suplacu de Barcău – Borş;
Totodată, pe termen lung se află în pregătire următoarele aplicaţii de finanţare:
- Autostrada Braşov Bacău;
- Drurn expres Ploieşti – Paşcani;
- Drum expres Buzău – Brăila – Tulcea -Constanţa;
- Drum expres Focşani – Brăila – Galaţi.
Comentați?