Aţi auzit de Uber, BlaBlaCar, Deliveroo sau Wikipedia? Fie că este vorba de transport, cazare sau găsirea de fonduri ori de servicii, economia colaborativă face acum parte din viaţa de zi cu zi: unul din 5 români foloseşte o platformă de colaborare.
Într-un raport adoptat la 3 mai, deputaţii europeni din comisia pentru piaţa internă şi protecţia consumatorilor subliniază importanţa unei strategii europene care să asigure respectarea concurenţei şi a drepturilor de muncă.
Cum funcţionează? Fiecare tranzacţie implică trei părţi: consumatorul care plăteşte serviciul, furnizorul care primeşte venitul şi platforma care îi ajută să se găsească unul pe altul, care ia un comision pe plată.
Cu toate acestea, nu toate platformele caută să genereze profit: unele se bazează, de exemplu, pe contribuţiile voluntare ale utilizatorilor. Acesta este cazul Wikipedia, cea mai mare enciclopedie din lume, cu aproape 5,4 milioane de articole în limba engleză.
Succesul acestor platforme prezintă noi provocări pentru drepturile lucrătorilor. De exemplu, şoferii sau personalul de livrare nu sunt direct angajaţi de platforme. Activitatea lor independentă permite platformelor să nu le garanteze anumite drepturi sociale, cum ar fi un salariu minim.
În raportul adoptat, deputaţii europeni subliniază faptul că ar trebui să se garanteze condiţii de muncă corecte şi o protecţie adecvată pentru toţi lucrătorii economiei colaborative.
Potrivit Parlamentului European, cele trei cele mai populare sectoare din cadrul economiei colaborative sunt: cazarea – 15,1 mld. euro, crowfundingul şi platformele pentru împrumuturi – 5,2 mld. euro şi transporturile – 5,1 mld. euro.
Comentați?