Autostrada Sudului este a opta şosea de mare viteză care face obiectul unui proiect legislativ ce va intra în dezbaterea Senatului. Conform iniţiativei, traseul este Bucureşti – Alexandria – Roşiorii de Vede – Craiova – Drobeta Turnu Severin – Caransebeş – Lugoj.
Proiectul de lege pentru construcţia Autostrăzii Sudului aparţine deputatului Doru Coliu, care îşi motivează iniţiativa pornind de promisiunea pe care România a făcut-o celor mai importanţi investitori din industria auto, Renault şi Ford.
Potrivit parlamentarului, rolul Autostrăzii Sudului din punct de vedere al circulaţiei mărfurilor este de a asigura transferul acestora, prin porturile dunărene, spre fluviul Rin şi portul Rotterdam din Olanda.
Pe de altă parte, Doru Petrişor Coliu arată că Autostrada Sudului va trece prin zonele cele mai sărace ale României, zone care vor ajunge, după realizarea şoselei de mare viteză, la un grad de dezvoltare care va asigura creşterea nivelulul de trai. „Acest demers legislativ este susţinut inclusiv de societatea civilă, fiind un răspuns la numeroasele solicitări de conectarea a trei dintre principalii poli urbani, dar şi o interconectare a zonelor mai dezvoltate cu cele mai puţin dezvoltate”, subliniază parlamentarul.
5 articole pentru Autostrada Sudului
Proiectul de lege depus la Senat, prima camera sesizată, are cinci articole.
Astfel, potrivit textului initiaţivei, obiectivul de investiţii Autostrada Sudului – A6, cu traseul Bucureşti – Alexandria – Roşiorii de Vede – Craiova – Drobeta Turnu Severin – Caransebeş – Lugoj, este finanţat de la bugetul de stat, prin Ministerul Transporturilor, în limita sumelor aprobate anual cu aceasta destinaţie, din credite externe şi din fonduri europene.
Iniţiativa mai prevede că viitoarea şosea de mare viteză se va conecta cu Autostrada A1 Bucureşti – Nădlac în zona localităţii Balinţ (jud. Timiş).
Ministerul Transporturilor va coordona realizarea obiectivului de investiţii, termenul de execuţie fiind de patru ani de la data intrării în vigoare a legii, propusă la 1 ianuarie 2021.
În cazul acestui proiect de lege, forul decizional este Camera Deputaţilor.
Proiectul Guvernului: Valahia Expres
Un proiect de infrastructură similar se află şi pe agenda Guvernului, care, prin Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), a depus, la finalul lunii iulie 2020, cererea de finanţare din fonduri europene a elaborării documentaţiei tehnice pentru secţiunea Bucuresti – Alexandria, parte din proiectul drumului de mare viteză „Valahia Expres” Bucureşti – Alexandria – Roşiori – Caracal – Craiova. Banii vor fi folosiţi pentru elaborarea studiului de fezabilitate, a proiectului pentru autorizarea executării lucrărilor de construire (PAC) şi a proiectului tehnic de execuţie, inclusiv asistenţa tehnică. Potrivit CNAIR, valoarea proiectului este de 17,79 milioane de lei, contribuţia Uniunii Europene din Fondul de Coeziune fiind de 12,77 milioane de lei (85%).
În continuarea acestui drum de mare viteză, Guvernul Orban are în vedere obţinerea de fonduri europene, prin programul Connecting Europe Facility, pentru Autostrada Craiova – Lugoj. Şoseaua, cerută de mai mulţi parlamentari olteni în ultimii ani, dar fără succes, ar urma să lege Oltenia de Europa.
O propunere veche de 16 ani
Ideea realizării unei şosele moderne care să lege Bucureştiul de zona de vest a ţării şi prin partea de sud nu este deloc nouă. Autostrada Sudului A6 a fost propusă în 2004, pe traseul Bucureşti – Alexandria – Craiova – Calafat, cu extindere spre Drobeta Turnu Severin – Lugoj pentru joncţiunea cu Autostrada A1 Bucureşti – Nădlac.
În 2012, proiectul a reprezentat una din promisiunile principale făcute în campania electorală de coaliţia USL (PSD + PNL + Partidul Conservator). În 2013, studiul de prefezabilitate a fost scos la licitaţie de CNADNR (actuala CNAIR), cu o valoare estimată de aproximativ 1 milion de euro, iar primii 11 kilometri ce fac legătura dintre A1, la Balinţ, şi şoseaua de centură a Lugojului au intrat în circulaţie. Tot în 2013, din poziţia de vicepremier în Guvernul Ponta II, Liviu Dragnea vorbea despre cele 3 variante de finanţare: fonduri europene, fonduri bugetare şi parteneriat public-privat. Se zice că au fost căutaţi şi investitori, dar nimeni nu a fost interesat. Apoi timp de 3 ani, nu s-a mai întâmplat nimic. În 2016, din nou în campanie electorală, Liviu Dragnea, astăzi la Rahova, vorbea cu regret că Autostrada Sudului, proiectul lui de „suflet”, a rămas la stadiul de planşetă, reproşându-i ministrului Transporturilor din perioada 2014-2015, Ioan Rus, că nu l-a inclus în Master Planul General de Transport.
După încă 1 an, în 2017, Guvernul Tudose adopta un memorandum pentru implementarea unui număr de 5 proiecte prioritare de transport, printre care ministrul Transporturilor de atunci, Felix Stroe, introducea şi drumul expres Bucureşti – Craiova – Drobeta Turnu-Severin – Caransebeş – Lugoj, supranumit „Drumul Sudului”. Şoseaua urma să aibă o lungime de aproximativ 550 km. şi un cost estimat de 2,5 miliarde de euro. Dar peste memorandum s-a aşternut praful.
Un an mai târziu, în noiembrie 2018, un nou ministru la Transporturi, Lucian Şova, face o nouă promisiune: drumurile expres Craiova – Drobeta Tr. Severin şi Drobeta Tr. Severin – Lugoj vor fi construite din fonduri europene, prin POIM 2014-2020, Guvernul urmând să facă diligenţele necesare pentru includerea în program. Nu mai este niciun secret că nimeni nu a făcut absolut nimic.
Astăzi o luăm de la început.
Alte 7 autostrăzi ”parlamentare”
În ultimii ani, pe masa parlamentarilor au mai ajuns alte şase proiecte de lege destinate construcţiei a 7 şosele rapide. Acestea s-au referit la:
- Autostrada „Unirii” Tg. Mures – Tg. Neamţ – Iaşi – Ungheni
- Autostrada „Nordului” Suceava – Oar
- Autostrada Bucureşti – Braşov
- Autostrada Braşov – Bacău
- Autostrada „Estului” Galaţi – Brăila – Buzău – Ploieşti
- Autostrada „Unirii Principatelor Române” Ploieşti – Bacău – Siret
- Autostrada „Basarabia” Focşani – Albiţa.
(Articol publicat în revista Flote Auto, octombrie 2020)
CITEȘTE ȘI:
Pandemia şi noile trenduri în leasingul operaţional
Autoliv mută producția de la o fabrică din Suedia în România
A apărut revista FLOTE AUTO, noiembrie 2020
Comentați?