Prin urmare, Google a impus mai întâi o obligaţie de furnizare exclusivă, prin care concurenţii săi erau împiedicaţi să plaseze orice anunţuri publicitare pe site-urile cele mai importante din punct de vedere comercial. Google a introdus apoi aşa-numita strategie de „exclusivitate relaxată”, menită să rezerve pentru anunţurile publicitare proprii spaţiile cele mai valoroase de pe siturile internet şi să controleze performanţa anunţurilor publicitare ale concurenţilor.
Pe parcursul celei mai mari părţi din perioada respectivă, practicile Google au acoperit mai mult de jumătate din piaţă din punctul de vedere al cifrei de afaceri.
Rivalii Google nu au fost în măsură să concureze pe baza meritelor lor, fie din cauză că le era efectiv interzis să apară pe siturile editorilor, fie pentru că Google rezervase pentru anunţurile proprii spaţiul comercial de departe cel mai valoros de pe site-urile respective, putând controla, în acelaşi timp, cum puteau apărea anunţurile
concurenţilor.
Încălcarea normelor antitrust ale UE
Potrivit Comisiei Europene, practicile Google constituie un abuz de poziţie dominantă pe piaţa de intermediere a publicităţii asociate cu căutările online prin împiedicarea concurenţei pe bază de merit.
Poziţia dominantă pe piaţă nu este, în sine, o practică ilegală din punctul de vedere al normelor antitrust ale Uniunii Europene. Cu toate acestea, companiile care deţin o poziţie dominantă pe piaţă au o răspundere specială de a nu abuza de poziţia lor puternică pe piaţă prin restrângerea concurenţei, fie pe piaţa pe care sunt dominante, fie pe pieţe separate.
Concluzia Comisiei Europene este că Google deţine o poziţie dominantă pe piaţa intermedierii publicităţii asociate cu căutările online în Spaţiul Economic European (SEE) cel puţin din 2006. Aceasta se bazează în special pe cotele de piaţă foarte ridicate ale Google, care depăşesc 85% pentru cea mai mare parte a perioadei. Piaţa se caracterizează şi prin existenţa unor bariere importante la intrarea pe piaţă. Acestea includ investiţii iniţiale şi continue foarte semnificative necesare pentru dezvoltarea şi menţinerea tehnologiei generale de căutare, o platformă de publicitate asociată cu căutările, precum şi un portofoliu suficient de mare de editori şi agenţi de publicitate.
Google a abuzat de această poziţie dominantă pe piaţă, împiedicându-şi rivalii să concureze pe piaţa de intermediere a publicităţii asociate cu căutările online.
Pe baza gamei largi de dovezi obţinute în cursul investigaţiei, Comisia a ajuns la concluzia că, prin comportamentul său, Google a denaturat concurenţa, a adus prejudicii consumatorilor şi a sufocat inovarea. Concurenţii Google nu au putut să dezvolte şi să ofere servicii de intermediere a publicităţii asociate cu căutările online alternative celor oferite de Google. Drept rezultat, proprietarii site-urilor aveau opţiuni limitate de monetizare a spaţiului de pe aceste site-uri şi erau forţaţi să se bazeze aproape în exclusivitate pe Google.
Google nu a demonstrat că prin clauzele respective s-a generat o eficienţă care să îi poată justifica practicile.





Comentați?