Galileo, sistemul european de navigaţie prin satelit, funcţionează de aproape un an şi, potrivit specialiştilor, va revoluţiona transporturile şi logistica. Ca urmare a accesului la informaţii mult mai precise, au apărut deja noi oportunităţi pentru dezvoltatorii de soluţii telematice.
Cei 30 de sateliţi plasaţi pe orbită până în 2020 – o investiţie de 10 miliarde de euro – vor însemna debutul unei noi ere a soluţiilor telematice, care vor putea fi dezvoltate pe baza unor informaţii de o acurateţe semnificativ mai mare. Iar beneficiari importanţi vor fi, printre alţii, transportatorii şi companiile din domeniul logisticii.
„Galileo este cheia către următoarea generaţie de servicii din domeniul telematic. Capacitatea de a localiza obiecte – în cazul nostru vehicule – în timp real, cu o aproximaţie de cel mult un metru, faţă de 3 metri în prezent, are avantaje nelimitate. Marfa va putea fi monitorizată mai fidel de-a lungul lanţului de aprovizionare, de la expeditor la destinatar, ceea ce va genera costuri mai mici şi o mai mare siguranţă a transporturilor. Cred că trebuie să profităm de această ocazie pe care ne-o oferă acest sistem european de navigaţie ultramodern şi să dezvoltăm soluţii noi. Ce pot să spun este că astăzi departamentul de cercetare şi dezvoltare al WebEye analizează căi pentru a valorifica imensa oportunitate creată de Galileo. Imediat ce sistemul va deveni complet operaţional, vom fi printre primii care vom începe testarea sa”, spune Levente Gall, directorul general al WebEye România.
Ultilizarea informaţiilor furnizate de Galileo va face posibilă o mai bună ajustare, în timpul cursei, a operaţiunilor lanţului de aprovizionare. De asemenea, datele primite de la acest sistemul de navigaţie prin satelit (în engleză Global Navigation Satellite System – GNSS) permit îmbunătăţirea managementului resurselor şi optimizarea utilizării resurselor de-a lungul lanţului de aprovizionare.
Cu ajutorul Galileo ar putea fi dezvoltate, aşadar, aplicaţii de mobilitate care vor îmbunătăţi eficacitatea şi confortul transporturilor rutiere. Cea mai populară este navigaţia, care furnizează şoferilor indicaţii prin intermediul dispozitivelor portabile (PND) şi a sistemelor In-Vehicle.
Serviciile de monitorizare prin satelit a traficului rutier colectează informaţii privind locaţia vehiculelor prin intermediul dispozitivelor portabile, a sistemelor In-Vehicle şi a dispozitivelor mobile, apoi procesează informaţia pentru a fi transmisă utilizatorilor şi altor părţi interesate.
Sub controlul Comisiei Europene
Serviciile de ultimă generaţie furnizate de programul Galileo pot fi acum utilizate pentru poziţionare, navigaţie şi cronometrare atât de companii şi autorităţi publice, cât şi de consumatori.
Considerat unul dintre proiectele de prestigiu ale Uniunii Europene, Galileo numără, în prezent, 18 sateliţi, toţi aflaţi deja pe orbită. Se preconizează că programul va fi complet operaţional în 2020, când constelaţia va creşte la 30 de sateliţi, din care trei vor asigura activităţile de back-up. Până atunci, semnalele Galileo vor fi utilizate în combinaţie cu alte sisteme de navigaţie prin satelit.
Este pe deplin interoperabil cu sistemul american GPS şi cu cel rusesc GLONASS, însă va oferi o poziţionare mai precisă şi mai fiabilă pentru utilizatorii finali, permiţând o localizare în timp real cu o eroare de aproximativ patru metri pentru serviciile gratuite şi de câţiva centrimetri pentru cele comerciale sau pentru cele destinate autorităţilor guvernamentale. Programul, în ansamblu, este administrat de Comisia Europeană, care a transferat Agenţiei Spaţiale Europene (ESA) responsabilitatea pentru dezvoltarea sistemului şi pentru sprijinul tehnic operaţional. Ca atare, spre deosebire de sistemul american GPS, lansat cu 20 de ani în urmă, Galileo este sub control civil. De altfel, acesta a fost şi motivul pentru care, iniţial, oficialii Pentagonului au avut mari obiecţii în ceea ce priveşte crearea acestui program. Au considerat că adversarii alianţei NATO ar putea utiliza serviciile de geolocalizare europene în scop militar. Inginerii au găsit însă o soluţie: în cazul unei crize, armata aliată poate bloca partea spectrului radio destinată uzului civil.
Alături de statele membre ale UE, la crearea acestui program şi-au adus contribuţia, într-un fel sau altul, India, Israel, Maroc, Arabia Saudită, Coreea de Sud şi Ucraina. Chiar şi China, care şi-a dezvoltat propriul sistem de navigaţie prin satelit, Bei Dou, a contribuit la programul Galileo, punând la dispoziţie un centru academic, concentrat pe dezvoltarea aplicaţiilor şi dispozitivelor. Şi Rusia, care are la rândul ei propriul sistem, Glonass, a fost implicată în Galilo, 14 dintre sateliţi fiind lansaţi de rachetele Soyuz.
Fără doar şi poate, când vine vorba despre competiţia dintre sistemele de navigaţie, nu trebuie să pierdem din vedere faptul că toate sunt complementare unele cu altele.
În funcţie de modul în care sunt construite şi de softurile utilizate, dispozitivele şi aplicaţiile de navigaţie pot utiliza semnale de la mai multe sisteme, un fapt care le creşte, în ansamblu, precizia.
Cum folosim sateliţii în maşină
Executivul de la Bruxelles a anunţat deja că, până cel mai târziu în 2018, sistemul de navigaţie Galileo va fi instalat în fiecare tip nou de vehicul vândut în Europa, oferind servicii de navigaţie îmbunătăţite pentru o gamă largă de dispozitive şi permiţând funcţionarea sistemului de reacţie în caz de urgenţă, eCall. De exemplu, persoanele care utilizează dispozitive de navigaţie în oraşe, unde semnalele prin satelit pot fi adesea blocate de clădirile înalte, vor beneficia în mod special de creşterea preciziei de poziţionare furnizată de serviciul Galileo. O geolocalizare mai exactă vor obţine şi utilizatorii din statele europene nordice, unde acoperirea prin sistemul american GPS se face cu dificultate.
Sateliţii nu ne vor ajuta numai să ne orientăm când circulăm cu maşina, ci vor sprijini, totodată, fluidizarea traficului, gestionarea flotelor, taxarea rutieră şi monitorizarea vitezei. Mai mult, în viitorul apropiat, se aşteaptă ca programul Galileo să susţină conducerea autonomă şi vehiculele conectate. Pentru aceasta, însă, sunt necesare nu numai dispozitive, ci şi aplicaţii specifice.
„Geolocalizarea se află în inima revoluţiei digitale, prin servicii noi care ne schimbă modul de viaţă cotidian. Galileo va spori precizia geolocalizării de zece ori şi va promova noua generaţie de tehnologii bazate pe localizare, precum autovehiculele autonome, dispozitivele conectate sau serviciile urbane inteligente. Astăzi, fac apel la antreprenorii europeni şi spun: imaginaţi-vă ce puteţi face cu Galileo – nu aşteptaţi, inovaţi!”, a punctat vicepreşedintele Comisiei Europene, Maros Sefcovic, responsabil pentru uniunea energetică.
Telefoane cu GNSS inclus
Primele telefoane inteligente care au oferit informaţii de poziţionare de la sateliţii Galileo au fost cele produse de societatea spaniolă BQ, care a inclus utilizarea sistemului de navigaţie european în modelele Aquaris X, Aquaris X Pro şi Aquaris X5 Plus. De atunci, încă opt producători au inclus în propriile smarphon-uri sistemul de navigaţie european GNSS:
Marcă Tip
Apple iPhone 8
Apple iPhone 8 Plus
Apple iPhone 10/X
BQ Aquaris X
BQ Aquaris X Pro
BQ Aquaris X5 Plus
Huawei P10 plus
Huawei Mate 9 pro
Huawei P10
Huawei Mate 9
LG V30
Mediatek Meizu Pro 7 Plus
Mediatek Meizu Pro 7
OnePlus OnePlus 5
Samsung S8+
Samsung S8
Sony Xperia XZ Premium
Vernee Apollo 2
(Articol publicat în revista Flote Auto, octombrie 2017)
Comentați?