Finalul mașinilor cu ardere internă, stabilit pentru 2035. Cât are de plătit industria auto

Cele 27 de state membre ale UE au fost de acord ca, începând din 2035, în Europa să nu mai poată fi vândute vehicule cu motoare cu ardere internă, marcând o victorie majoră în încercarea Comisiei Europene de a reduce emisiile de CO2 la zero până în 2050. În schimb, efortul industriei auto de a susține tranziția la mobilitate ”verde” va fi considerabil.
ardere internă

Propunerea privind încetarea vânzărilor de vehicule cu ardere internă până în 2035 a fost înaintată de Comisia Europeană în luna iulie 2021, iar aprobarea sa de către statele UE în iunie 2022 înseamnă o oprire de facto a livrărilor de mașini pe benzină și diesel și trecere completă la mobilitatea electrică. În plus, un obiectiv intermediar de reducere a emisiilor de CO2 cu 55% pentru autoturisme și 50% pentru autoutilitare a fost convenit pentru 2030. Potrivit autorităților de la Bruxelles, măsura este menită să ajute la atingerea obiectivelor climatice ale continentului, inclusiv a celui emblematic privind atingerea neutralității din punctul de vedere al carbonului până în 2050.

Solicitarea României, fără succes

Alături de Italia, Portugalia, Slovacia și Bulgaria, România a susținut, în cadrul negocierilor, amânarea obiectivului din 2035 până în 2040, dar nu a avut succes. În cele din urmă, statele UE au susținut compromisul propus de Germania, cea mai mare piață auto din Europa, păstrând ținta pentru 2035 și solicitând Bruxelles-ului să evalueze în 2026 dacă vehiculele hibride sau cele alimentate cu carburanți neutri din punctul de vedere al CO2 ar putea respecta obiectivul.

„Industria auto din România este în faţa unei provocări semnificative pentru că această tranziţie înseamnă schimbarea practic a tuturor liniilor de producţie pe partea de motorizare. Nu toate modelele vor fi, probabil, transformate şi tocmai de aceea noi am propus ca această tranziţie să fie prelungită cu cinci ani şi motoarele hibrid plug-in să fie permise încă cinci ani, până în 2040. Nu s-a acceptat propunerea noastră mot à mot, aşa cum am fost făcută, dar s-a venit cu o soluţie de compromis. În 2026, Comisia va face o analiză cu privire la evoluţia pieţei, la evoluţia producţiei de componente, şi, în funcţie de concluziile trase, pot fi găsite soluţii de excepţie pentru motoarele hibrid plug-in sau/şi pentru e-fuels”, a explicat ministrul Mediului, Tanczos Barna.

În acest context, vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a promis că Executivul comunitar va fi „deschis la minte”, dar a arătat că, astăzi, mașinile hibride nu au redus suficient emisiile, iar combustibilii alternativi sunt prohibitiv de scumpi.

Totuși, cele 27 de state membre au aprobat o prelungire cu 5 ani a scutirii de obligațiile privind emisiile de CO2 acordată așa-zișilor producători de „nișă” sau celor care produc mai puțin de 10.000 de vehicule pe an, până la sfârșitul anului 2035. Clauza, denumită și „amendamentul Ferrari”, va fi aplicată, în special, mărcilor de lux.
Toate aceste măsuri trebuie să fie acum negociate cu membrii Parlamentului European înainte de a fi adoptate sub formă de lege.

ACEA: De unde luăm materiile prime?

Imediat după anunțul privind încetarea, din 2035, a vânzărilor de mașini cu ardere internă, Asociația Producătorilor Europeni de Automobile (ACEA) a anunțat că va respecta decizia Consiliului European, dar a subliniat că aceasta are implicații majore, nu numai pentru industria auto, ci și pentru economia UE în ansamblu.
Astfel, pentru a îndeplini obiectivele extrem de ambițioase de reducere a CO2 convenite de statele membre, ACEA consideră că acum este esențial ca toate condițiile-cadru să fie puse în aplicare, inclusiv accesul la materiile prime necesare și instalarea unei rețele dezvoltate în UE pentru infrastructura de încărcare și realimentare.

„Pentru a fi foarte clar: industria auto va contribui pe deplin la obiectivul unei Europe neutre din punct de vedere al emisiilor de carbon în 2050. Dar decizia ridică întrebări semnificative la care încă nu am primit răspuns, cum ar fi modul în care Europa va asigura accesul strategic la materii prime-cheie pentru mobilitatea electrică”, a punctat Oliver Zipse, președintele ACEA și CEO al BMW. Acesta a subliniat că, „dacă UE dorește să fie un pionier al mobilității durabile, disponibilitatea acestor materiale trebuie să fie asigurată. În caz contrar, vom fi amenințați cu noi dependențe, deoarece alte regiuni economice s-au poziționat deja într-un stadiu incipient”. Totodată, președintele ACEA a menționat că în viitor, prin dezvoltarea tehnologiei, atât hidrogenul, cât și alți combustibili neutri din punctul de vedere al CO2 pot juca un rol important în înverzirea transportului rutier.

Tranziția la mașini electrice – 70 mld. dolari

Potrivit unui sondaj realizat de compania franceză de consultanță financiară, AlixPartners, în rândul a 70 de furnizori auto din Europa, Asia și Statele Unite, tranziția de la motoarele cu ardere internă la vehiculele electrice va costa industria de profil 70 de miliarde de dolari (aproximativ 67 mld. euro) până în 2030. Analiza a mai relevat că doar 37% dintre participanții la sondaj au început deja trecerea la mobilitate electrică, însă programele de dezvoltare a motoarelor clasice se apropie de un punct de inflexiune. Astfel, se preconizează că acestea vor scădea cu 33% în Europa și cu 12% în America de Nord în perioada 2024 – 2028.

„Tranziția de la motoarele cu ardere internă la vehiculele electrice va costa industria auto 70 de miliarde de dolari până în 2030, dar gestionarea activă a acesteia ar putea economisi 40-60% din sumă. Industria trebuie deci să facă față creșterii costurilor materiilor prime, managementului tranziției către mobilitatea complet electrică, dar și crizelor care vor veni, obligând-o să se adapteze continuu”, a precizat Laurent Petizon, Managing Director la AlixPartners.

Compania de consultanță estimează că, până în 2035, vehiculele electrice vor fi majoritare în toate regiunile mari, respectiv vor avea o pondere de aproximativ 85% în Europa, de 62% în America de Nord și de 64% în China. De asemenea, menționează că investițiile în producția de vehicule electrice s-au dublat în ultimii doi ani, urmând să ajungă la 526 de miliarde de dolari în 2026.

Costuri duble pentru materiile prime

Deja slăbită de criza sanitară și de deficitul de semiconductori, industria auto se confruntă acum cu noi șocuri legate de războiul din Ucraina și politica zero-Covid din China. Acestea întăresc spirala inflaționistă legată de creșterea costului materiilor prime și exercită constrângeri puternice asupra lanțurilor de aprovizionare.

De exemplu, costul materiilor prime în Europa pentru vehiculele cu motoare cu combustie este aproape dublu față de nivelul pre-Covid, urcând de la 1.475 dolari/vehicul în 2020 la 2.827 dolari/vehicul în mai 2022. Scumpirea este și mai pronunțată în cazul mașinilor electrice, de la 2.924 dolari/vehicul în aprilie 2021 la 6.533 dolari per vehicul în mai 2022, pe fondul creșterilor dramatice ale costurilor cobaltului, nichelului și litiului. În acest context este ușor de observat că vehiculele electrice sunt mai sensibile la creșterea costului materiilor prime decât cele cu motoare cu ardere internă.

Pe de altă parte, analiza AlixPartners subliniază că deficitul de semiconductori reprezintă, în acest moment, principala problemă a industriei. Cum vehicule electrice necesită de trei ori mai multe cipuri decât cele termice, cererea de semiconductori din industria auto va crește cu peste 10% pe an, sub efectul comun al creșterii volumelor și cotelor de piață al mașinilor electrice. Drept urmare, pentru 2022 se estimează o scădere a vânzărilor globale de vehicule la 79 de milioane de unități, comparativ cu 90 de milioane de unități în 2019, iar pe termen mediu, menținerea unui nivel al cererii generale sub nivelurile pre-Covid, în contextul creșterii prețurilor la vehiculele electrice.

 

(Articol publicat în revista Flote Auto, iulie-august 2022)

 

 

CITEȘTE ȘI:

Companiile din UE își reevaluează investițiile din China. Raportul Camerei de Comerț a Uniunii Europene

Conformarea voluntară, preocupare prioritară a Fiscului din toată lumea

 

 

 

Adaugati comentariu