Interviu cu Vasile Bleotu, directorul financiar al Fondului de Garantare a Depozitelor Bancare
Cum ați caracteriza contextul economic pe care îl traversează România?
Provocările pandemiei de Covid-19 au influențat practic toate segmentele care stau la baza activității economice și au supus sistemul financiar global unei presiuni considerabile, expunând astfel numeroase vulnerabilități atât la nivel internațional, cât și în România.
Sectorul financiar românesc și-a dovedit reziliența în fața impactului economic sever resimțit pe parcursul ultimilor doi ani. Măsurile fiscale, monetare și prudențiale, precum și disponibilitatea rezervelor de capital au fost esențiale în atenuarea impactului crizei. În pofida perspectivelor pozitive, așteptările pentru redresarea economică rămân încă incerte și inegale între statele membre.
În prezent, în România se recuperează decalajele existente, însă nu într-o manieră pe deplin sustenabilă și cu disparități regionale ridicate în ceea ce privește productivitatea muncii, investițiile și ocuparea forței de muncă.
Creșterea economică recentă a condus la sporirea deficitului de cont curent și a dezechilibrelor macroeconomice, pe fondul unor perspective economice care se mențin totuși modeste. Se preconizează o menținere și în perioada care urmează a deficitului de cont curent la niveluri aproximativ neschimbate.
Produsul Intern Brut în termeni reali s-a majorat datorită consumului privat și a investițiilor, fapt care a crescut nivelul importurilor într-un ritm mai alert decât pe cel al exporturilor, acestea fiind în mod evident afectate de cererea internațională redusă de bunuri și servicii din România, precum și de perturbările din lanțurile de aprovizionare. În perioada 2022-2023 se preconizează că avansul Produsului Intern Brut real se va diminua față de cel de până în prezent, pe fondul unei creșteri într-un ritm mai lent decât până în prezent.
Economia României prezintă vulnerabilități pe segmentul competitivității și a echilibrului extern care existau și înaintea crizei generate de pandemia de Covid-19 și, din păcate, s-au accentuat pe parcurs, ridicând riscuri la adresa sustenabilității pe termen mai lung.
Pe parcursul anului trecut, solvabilitatea instituțiilor de credit pe ansamblul Uniunii Europene s-a menținut constantă, iar România se situa în topul primelor zece state în ordinea descrescătoare a nivelului solvabilității raportate peste media europeană.
Conform informațiilor furnizate de către Banca Națională a României, indicatorii de sănătate financiară a sectorului bancar s-au menținut la valori adecvate, conferind o capacitate sporită de absorbție a unor eventuale șocuri. În acest context, sectorul bancar s-a caracterizat prin evoluții pozitive ale indicatorilor prudențiali, contribuind la revenirea economică prin relansarea creditării.
Care este indicatorul cu evoluția cea mai pregnantă din ultima perioadă?
Cu siguranță indicele prețurilor de consum. Anul trecut, rata anuală a inflației a înregistrat unul dintre cele mai ridicate niveluri atât în România, cât și la nivelul Uniunii Europene, antrenată în principal de evoluțiile consemnate pe segmentele alimentației și energiei. La sfârșitul anului 2021 se preconiza că va crește și mai mult pe parcursul anului 2022, ceea ce s-a și întâmplat, datorită majorărilor prețurilor la energie și materii prime care vor afecta în lanț și pe cele ale altor bunuri și servicii, în concordanță cu tendințele mondiale. Consumul privat este afectat de aceste dinamici, în ciuda măsurilor adoptate pentru protejarea gospodăriilor și a IMM-urilor de impactul facturilor crescute la energie electrică și gaze prin plafonarea prețurilor și rambursarea către furnizori a diferenței față de prețurile reale de pe piață.
La finele primului semestru al anului 2022, rata anuală a inflației se situa la 15,1%, sensibil peste nivelul țintă de 2,5% +/-1 punct procentual stabilit de Banca Națională a României și printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană. La nivelul Eurosistemului, stabilitatea prețurilor este definită printr-o rată a inflației pe termen mediu de 2%. Sporul a provenit mai mult din sfera mărfurilor nealimentare, însă a avut și își menține în continuare și o componentă externă pe fondul consecințelor economice ale invaziei Rusiei în Ucraina.
Evoluțiile din piața interbancară din România au condus la înregistrarea în luna iulie a anului curent a unor valori de peste 7% ale indicelui ROBOR la 6 luni, cele mai ridicate ale ultimilor zece ani.
O dinamică a salariilor mai puternică decât se preconizase ar putea contribui de asemenea la creșterea inflației, fapt care s-ar putea dovedi a reprezenta în realitate un spor real negativ al salariilor, erodând puterea de cumpărare.
Intensificarea procesului de erodare a puterii de cumpărare, la care se adaugă și perspectivele incerte cu privire la nivelul ridicat al costurilor cu energia electrică și gazele pentru perioada anotimpului rece care urmează, alături de trenarea rezolvării conflictului ruso-ucrainean, vor afecta în plus înclinația spre consum a populației, alăturată și dobânzilor real negative aferente economiilor acestora la bănci. În ciuda politicii adoptate de către Banca Națională a României de majorare a ratei dobânzii de politică monetară și ratelor dobânzii practicate de aceasta în relațiile cu băncile comerciale, ratele de dobândă nu au depășit încă teritoriul real negativ, încă nesituându-se nici în zona în care nu s-ar înregistra nici pierdere, nici câștig pentru deponenți.
Pe segmentul companiilor, deși situația financiară a acestora s-a ameliorat, unele dintre acestea având acumulări de resurse la sfârșitul anului 2021, s-a menținut totuși un grad crescut de incertitudine care a determinat o prudență ridicată în ceea ce privește realizarea de investiții, tendință ce ar trebui contracarată prin măsuri concrete de impulsionare din partea statului.
Cum se situează România din punctul de vedere al pieței forței de muncă?
Relansarea economică de pe parcursul anului 2021 a atras după sine și o ameliorare a condițiilor din piața forței de muncă de la nivelul Uniunii Europene. Rata șomajului este în scădere, însă se menține în continuare peste nivelurile din perioada anterioară crizei. Persistă provocări importante din această sferă în principal datorită ratelor de ocupare a forței de muncă pe diferite paliere ale structurii demografice a populației active din România. Totodată, posibilitatea renunțării la extracția și utilizarea de combustibili fosili să pericliteze o serie de locuri de muncă din anumite industrii energointensive din România. Sunt necesare investiții suplimentare pentru reconversia profesională a forței de muncă afectate de aceste schimbări.
Cum credeți că vor evolua deficitul bugetar și cel fiscal?
Deficitul bugetar al României, deși ușor diminuat față de perioada pandemiei, se menține la un nivel care necesită atenție, preconizându-se că va scădea într-o oarecare măsură până în 2023 pe fondul redresării creșterii economice și a unei mai bune colectări a veniturilor bugetare. Influența negativă a acestuia asupra balanței contului curent și a datoriei publice au condus însă România către accesarea de finanțări externe din ce în ce mai costisitoare și, totodată, către accentuarea trendului inflaționist. Continuarea aplicării măsurilor adoptate de guvern în încercarea de atenuare a efectelor sociale și politice ale creșterii prețurilor poate determina sporirea în continuare a deficitului bugetar cu toate efectele adverse pe care le implică.
Deficitul fiscal, care s-a majorat pe parcursul anului 2020, s-a păstrat ridicat și în 2021. Luând în considerare acest fapt, pentru redresarea durabilă a României este foarte importantă o absorbție cât mai mare a fondurilor europene disponibile, dar și o serie de măsuri fiscale care să stimuleze investițiile concomitent cu crearea de noi locuri de muncă sau o creditare mai susținută a sectorului real, în detrimentul statului către care se îndreaptă în prezent o proporție însemnată din disponibilitățile băncilor.
(Articol publicat în revista Flote Auto, iulie-august 2022)
CITEȘTE ȘI:
Test VW Multivan T7. Legenda merge înainte
Începe construcția Lotului 2 de pe Autostrada de Centură București Nord
Comentați?