Discuții la Bruxelles despre finanţarea a 5 segmente de autostradă prin PNRR

Finanţarea a cinci segmente de autostradă prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) a fost subiectul discuțiilor purtate, la Bruxelles, de ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, cu vicepreşedintele executiv al Comisiei Europene, Margrethe Vestager, şi cu comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean.
PNRR

„Am avut o întâlnire foarte productivă cu doamnele comisar Adina Vălean şi Margrethe Vestager. Le mulţumesc amândurora pentru sprijinul acordat priorităţilor României din domeniul transporturilor şi, cu precădere, proiectelor ce le dorim finanţate prin PNRR. Am discutat aplicat despre: Autostrada A7: Ploieşti – Paşcani; Autostrada A8: Tg. Mureş – Miercurea Nirajului şi Leghin – Paşcani; Autostrada A3: Nădăşelu – Poarta Sălajului; Autostrada A1: Marginea – Holdea”, a precizat Cătălin Drulă.

Ministrul Transporturilor a subliniat că priveşte cu încredere către finalizarea negocierilor dintre România şi Comisia Europeană pe PNRR.

„Sunt proiecte mature şi adaptate vremurilor noastre, prevăzute cu perdele forestiere şi staţii electrice de încărcare.Infrastructura din România are nevoie urgentă de dezvoltare modernă şi echitabilă între regiuni, iar PNRR este o sursă vitală de finanţare pentru ţara noastră. Privesc cu încredere către finalizarea negocierilor dintre România şi Comisia Europeană şi mărturisesc că sunt nerăbdător să ne apucăm de construit”, a arătat Cătălin Drulă.

Reamintim că Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) propune un buget de 4,5 miliarde de euro pentru proiectele destinate dezvoltării transportului rutier şi rețelei de autostrăzi.

PNRR vine cu o serie de reforme şi investiţii care presupun creşterea eficienţei implementării investiţiilor în infrastructura de transport, prin creşterea capacităţii administrative, a guvernanţei corporative (CNIR şi CNAIR), coroborat cu investiţii în dezvoltarea infrastructurii rutiere majore (TEN-T) şi a conexiunilor cu zone relevante din punct de vedere economic (inclusiv cu potenţiale culoare navigabile) în special pe următoarele tronsoane:

  • A7 – anumite secţiuni;
  • A8 – anumite secţiuni;
  • A1 – secţiunea Lugoj-Deva;
  • A3 – anumite secţiuni şi Centura Metropolitană Cluj;
  • legătura între Autostrada A1 – Timişoara – Aeroportul Timişoara;
  • legătura Autostrada A8 – Leţcani Vest – Bypass Iaşi – Iaşi Dacia;
  • legătura Apahida (Est Cluj-Napoca) – Jucu (Zona industrială şi logistică);
  • legătura între Autostrada A1 – Piteşti – Mioveni Bypass;
  • legătura Craiova Est – Drum Expres Piteşti – Craiova;
  • legătura Hunedoara – Sântuhalm – Autostrada A1;
  • legătura A10 – Teiuş – Blaj (zona industrială);
  • legătura Autostrada A3 – Mărtineşti – Vâlcele; alternativa Techirghiol (Litoral Express);
  • legătura Slobozia – Drajna Nouă – Autostrada A2;
  • legătura Călăraşi – Drajna Nouă – Autostrada A2;
  • legătura DN1 – Aeroport Henri Coandă – Autostrada A3/A0;
  • legătura Sfântu Gheorghe – Autostrada A13;
  • legătura Râmnicu Vâlcea – Tigveni;
  • alte proiecte minore care asigură accesul diferitelor zone de interes către infrastructura mare de transport şi conexiuni cu potenţiale culoare navigabile.

 

CITEȘTE ȘI:

Alfa Romeo renunţă la platforma Giorgio

Aplicație online pentru constatarea daunelor

5 moduri în care poți să te relaxezi când mergi cu trenul

 

Adaugati comentariu