Dezvoltarea infrastructurii de transport necesită investiții de 2% din PIB până în 2030

Planul investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2020 - 2030 a fost supus dezbaterii publice și va fi aprobat până la sfârșitul lunii decembrie, a anunțat Ionel Scrioșteanu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor.
dezvoltarea infrastructurii de transport

Planul prevede realizarea a 6.624 km de rețea rutieră (autostrăzi, drumuri expres, transregio, variante ocolitoare) din care 2.900,5 km aferenți rețelei primare de transport și 3.723,6 km aferenți rețelei secundare.

În ceea ce privește rețeaua feroviară, este necesară realizarea a 3.275 km de cale ferată aferenți rețelei primare și 1.228 km aferenți rețelei secundare.

”Planul vizează o schimbare de paradigmă în sensul concentrării eforturilor politice, instituționale și financiare ale României pe un set clar de priorități, în linie cu interesele naționale și europene, astfel încât, la finalul celor 10 ani, să avem o rețea națională de transport care să reprezinte coloana vertebrală de dezvoltare a economiei naționale”, a explicat secretarul de stat din Ministerul Transporturilor.

Potrivit acestuia, investițiile necesare se ridică la o valoare totală 72,7 miliarde de euro.

Astfel, România va trebui să asigure, în următorii 10 ani, contribuția financiară aferentă proiectelor cu finanțare europeană la care se adaugă necesarul pentru finalizarea întregii infrastructuri prezentate în Planul Național de redresare și reziliență (PNRR), rezultând un efort financiar, în medie, de 2% din PIB până în 2030, în funcție de progresul fizic și financiar al proiectelor.

”Planul Investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport din România pe perioada 2020-2030 reprezintă o actualizare a Master Planului de Transport al României aprobat în septembrie 2016, nemodificând aspectele importante ale acestuia, dar,, folosindu-se de experiența obținută la nivelul Ministerului Transporturilor și a beneficiarilor acestuia, vizează un parcurs eficient al proiectelor, astfel încât la finele decadei să se recupereze o mare parte din decalajul de dezvoltare față de celelalte state membre, precum și o participare activă la modernizarea conectivității europene și introducerea noilor tehnologii sustenabile”, a adăugat Ionel Scrioșteanu.

 

CITEȘTE ȘI:

Cadourile de Crăciun – între tradiție și fiscalitate. Analiză EY România

Lotul Târgu Mureş – Ungheni de pe Autostrada Transilvania a fost deschis circulaţiei

 

Adaugati comentariu