Cum vor parlamentarii să modifice legislaţia rutieră

De la începutul lunii aprilie, proiectul noului Cod Rutier se află în dezbaterea senatorilor din comisiile pentru Apărare şi Ordine publică, Transporturi, Juridică şi Administraţie Publică.



auto

Iniţiativa legislativă aparţine unui număr de 40 de deputaţi, în majoritate de la PNL şi PSD, fiind destinată atât sistematizării tuturor prevederilor care reglementează circulaţia rutieră, cât şi realizării unei « reglementări unitare privind circulaţia pe drumurile publice sub forma unui Cod Rutier, care să asigure nevoia de armonizare cu reglementarile europene şi cu cele naţionale existente ».

În prezent, circulaţia rutieră este reglementată de OUG 195/2002 (aprobată prin Legea 49/2006) şi de prevederile Regulamentului de aplicare (HG 139/2006). Din 2006, cele două acte normative au fost modificate sau completate prin 14 ordonanţe, legi şi hotărâri de guvern, precum şi printr-o serie de decizii ale Curţii Constituţionale. Totodată, alte schimbări aduse legislaţiei au fost făcute şi prin intermediul Ordinelor miniştrilor din domeniul transporturilor, siguranţei rutiere, sănătăţii sau formării profesionale a conducătorilor auto profesionişti.

Ca atare, principala intenţie a iniţiatorilor este ca toate acest acte normative să fie concentrate într-un corp comun, pentru a facilita cunoaşterea, înţelegerea şi corelarea lor de către şoferi şi politişti.

Principalele modificări preconizate în ceea ce priveşte legislaţia rutieră se referă la:

– Realizarea unei reglementări unitare privind circulaţia pe drumurile publice sub forma unui Cod Rutier, care să asigure nevoia de armonizare, atât cu reglementările europene, cât şi cu reglementările conexe naţionale existente;

– Sistematizarea tuturor prevederilor care reglementează circulaţia rutieră, într-o succesiune de capitole, secţiuni, paragrafe cu conţinut determinat, nerepetabil. Definirea unor noi secţiuni şi paragrafe în comparaţie cu legislaţia în vigoare;- Înăsprirea sancţiunilor pentru nerespectarea unor prevederi constituind cauze principale ale accidentelor de circulaţie;

– Definirea şi sancţionarea cazurilor privind conducerea agresivă, sursa principală de accidente;

– Eliminarea paralelismelor privind sancţionarea încălcării regulilor de circulaţie de către autorităţile competente;

– Eliminarea paralelismelor privind exercitarea atribuţiilor de supraveghere, control şi sancţionare între poliţia rutieră şi poliţia locală;

– Delimitarea obligaţiilor administratorului drumului şi ale antreprenorului sau executantului de lucrări pe drumul public;

– Extinderea dreptului de înmatriculare/înregistrare a vehiculelor şi de către deţinatorul mandatat;

– Clarificarea procedurilor privind transcrierea transmiterii dreptului de proprietate asupra vehiculelor înmatriculate sau înregistrate;

– Eliminarea prevederilor interpretabile din capitolul pregătirea teoretică şi practică în vederea obţinerii permisului de conducere;

– Eliminarea interpretării semnificaţiei culorii semnalelor luminoase pentru dirijarea circulaţiei, precum şi a celor utilizate de autovehiculele cu regim de circulaţie prioritară;

– Stabilirea cu claritate a obligaţiilor şi interdicţiilor diferitelor categorii de participanţi la circulaţia rutieră:

– Precizarea drepturilor şi obligaţiilor diferitelor categorii de persoane abilitate de lege să efectueze îndrumarea, supravegherea şi controlul respectării reglementărilor impuse de prezentul Cod Rutier;

– Introducerea autorizării de catre DPRCIV a autovehiculelor cu drept de a fi dotate cu mijloace de semnalizare luminoasă şi sonora pentru regim de circulaţie prioritară;

– Definirea fără echivoc a „priorităţii” şi a „cedării priorităţii” pentru a elimina interpretarea acestora;

– Definirea opririi şi a staţionarii voluntare a vehiculelor, în vederea eliminării interpretărilor;

– Delimitarea răspunderii contravenţionale de sancţiunile contravenţionale complementare şi măsurile tehnico-administrative;

– Clarificarea procedurală a măsurii tehnico-administrative privind ridicarea vehiculelor staţionate neregulamentar;

– Clarificarea diferenţei între suspendarea dreptului de a pune în circulaţie un vehicul şi suspendarea înmatriculării sau a înregistrării;

– Stabilirea cazurilor când se aplică măsura verificării regulilor de circulaţie ca răspundere administrativă.

Pana în data de 3 mai 2016, Comisia juridică şi cea pentru Admnistraţie publică trebuie să dea aviz proiectului, iar până în data de 10 mai este aşteptat raportul comisiilor pentru Transporturi şi pentru Apărare şi ordine publică.

Senatul este prima camera sesizată.

 

Adaugati comentariu