Cum grăbeşte statul construcţia de autostrăzi? Plăteşte suplimentar

Aflat în vizită pe şantierul autostrăzii Bucureşti-Braşov, sectorul Predeal-Cristian, ministrul Răzvan Cuc a anunţat că va aplica o nouă metodă pentru accelerarea construcţiei de autostrăzi: plata unor sume suplimentare pentru ca muncitorii să lucreze în permanenţă, iar obiectivul de investiţii să fie finalizat înainte de termen.
Cheţani - Câmpia Turzii

Ministrul Transporturilor spune că pe sectorul Predeal-Cristian a constatat o mobilizare corespunzătoare a antreprenorului, iar ritmul în care se realizează lucrările este unul susţinut: se lucrează de la 8 dimineaţă până seara, inclusiv în weekend. O serie dintre lucrări sunt deja realizate: a fost decopertată întreaga suprafaţă de teren, a fost stabilizat patul de fundare şi se lucrează la terasamente şi poduri.

”Am decis, astăzi, să fac o inspecţie pe şantierul Braşov – Râşnov, unde ştiţi că am deschis lucrările în urmă cu două săptămâni şi vedeţi că se lucrează. Este un proiect unde vom aplica o metodă nouă. Metoda pe care o aplicăm aici, o vom aplica şi la alte autostrăzi, adică pe Autostrada Transilvania pe secţiunea Biharia – Borş. Dăm bani suplimentari constructorului ca să lucreze în permanenţă, a spus ministrul Răzvan Cuc.

El a arătat că societatea de construcţii s-a angajat să termine înainte de termenul din contract.

„Aici se lucrează, este mobilizat (…) Ritmul este unul bun. Constructorii români îşi asumă să finalizeze acest obiectiv înainte de termenul stipulat în contract. De astăzi înainte o să fac această comparaţie ca să nu se spună că sunt un adept al rezilierii contractelor, dar lucrurile au trenat foarte mult timp şi nimeni nu mai are răbdare. Dacă unii pot, şi ceilalţi trebuie să poată în egală măsură. Nimeni nu este mai “cu moţ”, un constructor faţă de celălalt. Diferenţa este că românii au utilajele în România şi au forţă de muncă din România în timp ce ceilalţi vin şi subcontractează. Dacă m-aş duce acum pe şantierul de la Sebeş – Turda, cu siguranţă aş constata că nu se lucrează în weekend aşa că probabil lucrează firmele care au forţă de muncă locală (…) Dacă vremea ne va permite cu siguranţă la sfârşitul anului aceeaşi kilometri de autostradă vor fi finalizaţi şi vor fi deschişi traficului. Sunt bucuros să văd ca anumiţi constructori, cu atât mai mult că sunt români, anticipează situaţiile din teren şi în loc să aştepte soluţii din partea statului, găsesc ei soluţii pentru blocajele pe care le întâmpină în executarea contractuluid de autostrăzi”, a conchis Răzvan Cuc.

Ministrul a reiterat faptul că infrastructura este extrem de importantă şi că nu mai acceptă niciun fel de tergiversare cu privire la construcţia de autostrăzi.

Sectorul Predeal-Cristian

Contractul pentru lucrările la acest capăt de autostradă a fost semnat la începutul lunii octombrie 2017, constructor fiind Asocierea Alpenside – Specialist Consulting.

Valoarea acestuia este de 118.019.701, 80 lei, fără TVA, urmând a fi finanţat din fonduri europene.

Durata de execuţie este de 24 luni, din care proiectare – 6 luni, iar execuţia propriu-zisă – 18 luni. Garanţia de bună execuţie a lucrărilor va fi de 48 de luni.

Potrivit CNAIR, proiectul prevede realizarea a 6,3 km de autostradă si 3,56 km drum de legătură, 2 poduri pe autostradă, 1 pod pe drum de legătura, 3 pasaje peste autostradă. Sectorul Predeal-Cristian va avea două benzi de circulaţie pe sens, iar „viteza de proiectare” este de 120 de kilometri pe oră. Totodată, va avea conexiuni cu DN 73 (Braşov–Piteşti), DJ 112 B (Vulcan) şi DN 73 B (Cristian–Ghimbav).

Obiectivul general al proiectului îl reprezinta realizarea unei legături rapide şi în siguranţă între DN 73 (Râşnov) şi DN 73 (Braşov) ocolind astfel oraşul Râşnov şi comuna Cristian, prin acest tronson de autostradă. Proiectul are ca scop reducerea timpului de călătorie între Râşnov şi Cristian de la 11 minute la 4 minute; reducerea costurilor de operare a vehiculelor cu aproximativ 15%; reducerea numărului de accidente ca urmare a evitării traversării zonelor urbane şi, nu în ultimul rând, îmbunătăţirea condiţiilor de mediu, urmare a reducerii cantităţilor de emisii poluante, zgomot şi a poluării locale a aerului.

Autostrada Bucureşti-Braşov

Viitoarea autostradă Bucureşti–Braşov va străbate judeţele Ilfov, Prahova şi Braşov, precum şi o zonă aflată pe raza Municipiului Bucureşti, având o lungime totală de circa 170 de kilometri.

Autostrada va avea cinci sectoare:

  • Bucureşti–Ploieşti (actuala autostradă A3, deja dată în exploatare),
  • Ploieşti–Comarnic,
  • Comarnic–Predeal,
  • Predeal–Cristian,
  • Cristian–Codlea.

Pe traseul Ploieşti–Braşov, autostrada va avea 14 viaducte, 33 de poduri şi 2,6 kilometri de tuneluri cu galerie dublă. Unul dintre poduri va trece pe deasupra staţiunii Buşteni – acolo unde, potrivit primei variante a acestui proiect, urma să fie construit un tunel.

Pentru viitoarea autostradă Bucureşti–Braşov ar putea fi percepute taxe, acestea fiind, în cazul autoturismelor, de circa 6,3 euro la 100 de kilometri parcurşi.

 

CITEŞTE ŞI:

Personalităţi. HENRY FORD şi succesul venit după a treia încercare

Circulaţia rutieră pe bd. Decebal va fi închisă din 17 iunie

Flota Autonom Services se „înverzeşte” cu 12 maşini electrice şi 13 hibride

 

Adaugati comentariu