Criză severă de petrol în Europa în următorii 10 ani

Studiul avertizează că producţia de petrol ar putea scădea mai repede decât dependenţa UE de combustibilii fosili, sporind riscul unei crize de aprovizionare cu petrol şi a unui şoc sever al preţurilor de pe piaţă.

Raportul Shift Project, un think tank francez în domeniul protecţiei mediului, notează că riscul de a atinge „vârful de aprovizionare cu petrol” înainte ca marile economii să treacă la surse de energie mai curate este „un motiv convingător suplimentar pentru crearea unei lumi fără petrol”.

Analiza s-a bazat pe datele companiei de consultanţă norvegiană, Rystad Energy, care a constatat că producţia de petrol din Rusia şi fosta URSS, care asigură mai mult de 40% din aprovizionarea cu petrol a UE, a intrat deja într-un „declin sistematic” care ar depăşi rata de la care UE şi-a restricţionat utilizarea petrolului în ultimii 10 ani.

Totodată, producţia de petrol din Africa, care are o pondere de peste 10% în aprovizionarea cu petrol a UE, este de aşteptat să scadă brusc în următorul deceniu.

În plus, impactul pandemiei Covid-19 ameninţă să crească riscul unui deficit de aprovizionare cu țiței în anii 2020, blocând investiţiile în proiecte petroliere noi.

Pe de altă parte, companiile petroliere majore ar trebui să-şi reducă planurile de cheltuieli pentru anul viitor cu aproape 40 miliarde de dolari, pentru a contracara impactul coronavirusului, care a determinat scăderea cererii de petrol la minimul ultimilor 25 de ani şi a împins în jos preţurile.

Rystad Energy consideră că criza ar putea aduce cea mai mare cerere mondială de țiței din 2020 până în 2027 înainte ca piaţa să intre în declinul terminal.

Per Magnus Nysveen, autorul analizei Rystad Energy, a declarat că „nu este de neconceput” faptul că lumea încă ar putea să se confrunte cu o criză a ofertei de petrol în creştere şi cu creşteri severe ale preţurilor pe piaţă, chiar dacă cererea globală de petrol începe să scadă.

„Preţul petrolului este determinat de echilibrul între cerere şi ofertă şi nu de niveluri acestora. Acum vedem acest lucru în mod clar, cu preţurile petrolului la niveluri destul de sănătoase pentru o industrie petrolieră aflată în hibernare, în ciuda cererii de petrol la nivelurile din 2009”, a spus analistul, citat de publicaţia britanică The Guardian.

Preţul global al petrolului a urcat la peste 40 de dolari barilul, după ce se atinseseră valori minime de 16 dolari pe baril ca urmare a măsurilor de izolare impuse de criza Covid-19, deoarece marii producătorii de petrol din OPEC au ajuns la un acord istoric pentru a reduce temporar producţia de petrol.

Preţurile petrolului vor rămâne reduse cel puţin încă doi ani, pe măsură ce economiile globale se vor redresa după impactul economic al pandemiei, dar ar putea creşte rapid la jumătatea anilor 2020 dacă cererea de petrol va creşte peste rata producţiei mondiale.

„Impactul asupra societăţii a unei pieţe petroliere slab aprovizionate este în mare parte insuficient comunicat, astfel încât o tranziţie rapidă a energiei este crucială nu numai pentru climă, ci şi pentru a evita recesiunile de lungă durată pe pieţele emergente declanşate de sub-oferta de petrol şi energie”, a explicat Nysveen.

El a concluzionat că prognozele oferă „încă un motiv” economiilor pentru a-şi reduce dependenţa de combustibilii fosili, iar tările care investesc puternic în vehicule electrice, de exemplu, vor putea evita impactul economic al creşterii preţurilor la carburanţi.

CITEȘTE ȘI:

Park&Ride Cora Pantelimon, finalizată în toamna 2020

Doar autovehicule verzi pentru transportul de persoane şi mărfuri din 2025. Proiect

Șeful Audi preia resposabilitatea directă a afacerilor din China

criza petrol