Comenzile pentru serviciile de ride-hailing au crescut de 30 de ori în 4 ani

Numărul de comenzi pentru serviciile de transport prin intermediul platformelor colaborative, de tip ride-hailing, a crescut de aproximativ 30 de ori la nivel naţional în perioada 2015 - 2018, aproximativ 87% din numărul total de comenzi provenind din Municipiul Bucureşti.
ride-hailing

Transportul de persoane de tip ride-hailing este principalul domeniu în care economia colaborativă a luat amploare în România, ca urmare a reacţiei favorabile a consumatorilor atât la beneficiile noilor servicii, cât şi la mecanismul de solicitare a serviciilor de transport, arată Consiliul Concurenţei în studiul privind Implicaţiile dezvoltării economiei colaborative asupra mediului concurenţial şi a politicii de concurenţă.

De altfel, documentul relevă şi faptul că serviciile de taxi care folosesc un mecanism de solicitare online, prin intermediul aplicaţiilor agregatoare, au înregistrat o tendinţă de creştere.

„Economia colaborativă” se referă la acele modele de afaceri în care activităţile sunt facilitate de platforme, de tip Uber, şi care creează o piaţă deschisă pentru utilizarea temporară a bunurilor sau a serviciilor prestate, în cea mai mare parte, de persoane fizice.

Ride-hailing este serviciul de transport cu vehicul şi şofer, solicitat prin intermediul unei aplicaţii, fără ca maşina să fie împărţită cu alţi călători, indiferent de numărul de opriri efectuate. În cazul în care călătoria este împărţită cu alte persoane, serviciul de transport se numeşte ride-sharing.

Studiul Consiliului Concurenţei mai relevă că numărul de comenzi pentru serviciile de transport prin intermediul platformelor colaborative a crescut de aproximativ 30 de ori la nivel naţional în perioada 2015 – 2018, aproximativ 87% din numărul total de comenzi provenind din Municipiul Bucureşti.

De asemenea, până în martie 2020, numărul total al şoferilor care-şi desfăşurau activitatea prin intermediul platformelor colaborative era mai mare decât cel al şoferilor de taxi ce foloseau aplicaţii agregatoare, începând cu anul 2017.

„Această creştere s-a înregistrat pe fondul popularizării şi extinderii teritoriale a platformelor colaborative, dar şi a faptului că numărul licenţelor de taxi este limitat la nivelul fiecărui oraş”, precizează Consiliul.

Principalul avantaj al economiei colaborative este acela că permite o alocare mai eficientă a resurselor în economie, prin prisma utilizării acelor active neutilizate, aflate „în aşteptare”
(autoturisme, proprietăţi imobiliare, capital etc.). De altfel, dezvoltarea acestui model economic a condus la crearea de locuri de muncă,determinând totodată beneficii substanţiale pentru consumatori, dar şi presiune concurenţială suplimentară asupra companiilor tradiţionale.

În acelaşi timp, însă, principalul risc din punct de vedere concurenţial îl constituie acumularea unui număr mare de participanţi din piaţă în cadrul unei singure platforme, ceea
ce ar putea conduce la crearea unei poziţii dominante. În acest fel, s-ar limita concurenţa între platforme şi s-ar reduce stimulentele de intrare pe piaţă a unor noi platforme concurente. De asemenea, există riscul ca platforma dominantă să impună restricţii nejustificate furnizorilor de servicii.

Conform datelor obţinute în cadrul studiului, cererea pentru serviciile oferite prin intermediul platformelor colaborative a crescut constant în România.

Sondajele de opinie efectuate în cadrul analizei, la nivelul României, indicau capacitatea acestor modele de afaceri de a crea noi pieţe pentru serviciile oferite prin intermediul platformelor colaborative, prin activarea acelor furnizori şi consumatori ce nu ar fi apelat la serviciile tradiţionale.

Datele Consiliului Concurenţei arată că 25% din persoanele care nu au furnizat servicii până în prezent se gândesc să le ofere ocazional în viitor prin intermediul platformelor colaborative. De asemenea, 31% dintre consumatori afirmă că au început să utilizeze anumite servicii de când acestea au devenit disponibile prin intermediul platformelor colaborative.

În România, demersurile de reglementare a economiei colaborative s-au axat în principal pe definirea condiţiilor de intrare şi de funcţionare pe piaţă a furnizorilor individuali de servicii, fiind adoptată, în domeniul transporturilor, Legea privind activităţile de transport alternativ cu autoturism şi conducător auto.

Consiliul Concurenţei recomandă platformelor colaborative, precum cele care furnizează servicii de ride-hailing, să menţină un rol neutru, transparent şi riguros în ceea ce priveşte moderarea recenziilor şi a sistemului de rating şi să intervină atunci când acesta scade sub o anumită limită, pe latura cererii sau a ofertei de servicii. Sistemele de rating trebuie să conducă la descurajarea comportamentelor dăunătoare din partea participanţilor la piaţă, la reducerea riscurilor care rezultă din
asimetriile informaţionale pentru consumatori şi pentru proprietarii de active şi, în final, la asigurarea unor servicii de calitate.

Consiliului Concurenţei a demarat studiul, în anul 2018, pe fondul cadrului de reglementare insuficient adaptat noilor tendinţe de la nivel naţional şi global şi al impactului pe care noile modele de afaceri îl generează la nivelul pieţelor şi companiilor tradiţionale.

 

CITEŞTE ŞI:

STB introduce plata călătoriei cu autobuzul şi prin card bancar

Asigurarea Carte Verde devine … albă. Precizări BAAR

Premieră în scandalul Dieselgate. Compensaţii directe pentru un proprietar de maşină

 

Adaugati comentariu