Advertisement
Bistrița Năsăud
Home Piaţa auto Flotă verde Cât de pregătită este România în 2023 pentru mobilitatea electrică?

Cât de pregătită este România în 2023 pentru mobilitatea electrică?

Într-un clasament privind mobilitatea electrică, România se află, în 2023, pe locul 17 între 22 de ţări europene, după Italia, dar înaintea Greciei. Cele mai multe puncte le-a primit pentru maturitatea pieței auto de profil și pentru TCO – costul total de deținere, iar cele mai puține, pentru maturitatea infrastructurii de încărcare.

Este pregătită România pentru mobilitatea electrică? Răspunsul este ”foarte puțin”, potrivit Indicelui de disponibilitate EV, calculat anual de LeasePlan, companie de leasing operaţional preluată recent de ALD Automotive. Scorul este determinat după o analiză exhaustivă a trei factori-cheie: maturitatea pieţei de maşini electrice, maturitatea infrastructurii de încărcare şi costul total de proprietate (TCO) al unui vehicul electric.

Studiul oferă astfel informaţii de bază clare şi structurate pentru cea mai presantă problemă din prezent a managementului de flotă. De fapt, indicele oferă mult mai mult decât un clasament general al celor 22 de state analizate; datele detaliate pentru fiecare dintre factorii cheie oferă informaţii utile asupra pregătirii fiecărei pieţe din punctul de vedere al trecerii la mobilitatea electrică, oferind astfel managerilor de flote posibilitatea adoptării unor decizii corecte atunci când se pune problema electrificării parcurilor auto.

Clasamentul general privind mobilitatea electrică

Potrivit Indicelui de disponibilitate EV, dintre cele 22 de ţări europene analizate, România ocupă locul 17, în urcare cu 2 locuri față de clasamentul de anul trecut, cu un scor de 22 puncte. Este flancată de Italia, pe poziția 16 cu 23 de puncte, care a pierdut un loc față de anul trecut și de Grecia, pe poziția 18 cu 21 de puncte, în coborâre cu 3 locuri.
Ierarhia primelor poziții din clasament a rămas relativ neschimbată față de anii precedenți, cu Norvegia pe primul loc (42 de puncte), urmată de Olanda (38 de puncte), Marea Britanie (36 de puncte) și Austria (36 de puncte). Acestora li s-au alăturat, în acest an, Suedia (36 puncte) și Luxemburg (36 de puncte). Cele 6 state sunt cele mai pregătite ţări din Europa să facă faţă tranziţiei către vehicule electrice.

De altfel, topul rezultat arată, fără doar şi poate, că electrificarea se desfăşoară inegal pe continent, iar faptul că patru state din Europa răsăriteană – România, Slovacia, Cehia și Polonia – au cele mai mici scoruri, indică şi disparitatea regională între Vest şi Est.

Danemarca (poziția 7 în clasamentul general) și-a îmbunătățit cel mai mult scorul, de la 27 la 35 puncte, datorită progreselor în dezvoltarea infrastructurii și a creșterii cotei de piață a vehiculelor electrice. Totodată, și maturitatea infrastructurii de încărcare din Germania (+3 puncte) și Franța (+4 puncte) a crescut semnificativ față de de anul trecut, ambele țări fiind plasate pe poziția 10.

mobilitatea electrică

Maturitatea pieţei de vehicule electrice

În calculul scorului general, primul factor analizat a fost cel al pieţei de maşini electrice, unde România a obţinut 9 puncte. Acest factor reflectă gradul de pătrundere al vehiculelor ecologice pe piațele analizate. Comparativ, cel mai mare punctaj a fost înregistrat de Norvegia (19 puncte) și Olanda (16 puncte), iar cel mai scăzut, Polonia (6 puncte) și Cehia (4 puncte). În determinarea maturității pieței de vehicule electrice au fost punctate mai multe elemente, precum numărul înmatriculărilor de mașinilor ”verzi”, numărul de înmatriculări pe locuitor, vânzările sau cota de piaţă.

România a obţinut doar 1 punct la numărul de înmatriculări/locuitor, de 0,97 la 1.000 de locuitori, la fel de puțin ca Slovacia (0,54/1.000 de locuitori), Polonia (0,56/1.000 de locuitori), Grecia (0,78/1.000 de locuitori) și Ungaria (0,99/1.000 de locuitori). La polul opus, maximul de 5 puncte a fost obținut de Norvegia (28,46 de înmatriculări de mașini electrice/1.000 de locuitori), Luxemburg (15,87/1.000 de locuitori), Suedia (15,47/1.000 de locuitori) și Germania (10/1.000 de locuitori).

Infrastructura de încărcare, veriga slabă

În general, infrastructura de încărcare continuă să reprezinte un factor de blocaj, care împiedică tranziția la mobilitatea electrică, statele analizate primind la această categorie cele mai slabe scoruri. Cu 1.841 de stații publice instalate la finalul anului trecut, România a obţinut 0 puncte la raportul dintre numărul de staţii de încărcare şi cel al locuitorilor, similar cu alte 2 ţări, Grecia și Polonia. Cel mai mare scor, 5 puncte, a fost obţinut, evident, de Norvegia și Olanda.

La raportul dintre numărul staţiilor de încărcare şi cel al maşinilor electrice, de 0,99, România a înregistrat 1 punct, la egalitate cu Irlanda, Grecia și Germania. Cel mai mare scor, 5 puncte, a fost obţinut, din nou, de Olanda.
În ceea ce privește densitatea stațiilor de încărcare pe autostrăzi, România, cu 78 de stații de încărcare rapidă/100 km, a obținut din nou 1 punct, la egalitate cu foarte multe state din Vest, precum Spania, Italia, Luxemburg sau Belgia. Acest rezultat reflectă gradul scăzut al dezvoltării infrastructurii de încărcare pe autostrăzile din toată Europa. În acest caz, cele mai bine cotate țări au fost Norvegia, cu 1.487 stații rapide de încărcare/100 km, și Marea Britanie, cu 346 stații/100 km. La polul opus, Grecia, o destinație de vacanță preferată de români, nu are decât, în medie, 4 stații de încărcare/100 km de autostrăzi.

Mobilitatea electrică și Costul total de proprietate

Cel de-al treilea factor utilizat în calculul Indicelui de disponibilitate EV este costul total de proprietate (TCO – Total Cost of Ownership), în care au fost incluse subvenţiile guvernamentale, taxele, preţurile la energie şi rata de închiriere a vehiculelor electrice utilizate în leasing operaţional.

Potrivit analizei, deși mașinile ecologice se mențin mai accesibile în majoritatea țărilor europene comparativ cu cele termice, maturitatea costului total de proprietate a vehiculelor electrice a scăzut ușor la nivel european, pe fondul creșterii prețurilor la energie în 2022.

Deși în analiză nu este prezentată valoarea TCO în țările analizate, este realizată o comparaţie între nivelurile acestui indicator în cazul vehiculelor electrice şi al celor termice. Astfel, analiza a arătat ca utilizarea unei maşini electrice în leasing operaţional este mai ieftină decât a uneia pe combustibili fosili în 14 ţări: Austria, Danemarca, Finlanda, Franţa, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Suedia, Elveția şi Marea Britanie.

În ceea ce privește România, la capitolul ”Stimulente guvernamentale” a primit doar 8 puncte, în pofida subvențiilor la achiziție catalogate drept ”excelente”. Și asta pentru că, în comparație cu alte state, firmele de pe piața românească nu obțin beneficii în materie de taxe și TVA sau alte stimulente locale. Comparativ, la această categorie, cele mai multe puncte au primit Marea Britanie (20), Austria (18) și Portugalia (15).

În schimb, România a primit punctaj maxim pentru lipsa de impozitare a șoferilor de mașini electrice, la egalitate cu Austria, Belgia, Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Luxemburg, Portugalia și Marea Britanie.

Când vine vorba de prețurile la energie, scorul obținut de România este mediocru, 1 punct, însă nici celelalte țări europene nu au obținut rezultate mai bune, cu excepția Ungariei și Norvegiei, care au primit 2 puncte. În evaluarea acestui factor a fost analizată ponderea costului energiei necesare pentru 100 de km parcurși cu un vehicul electric în costul combustibilului consumat de o mașină termică pe aceeași distanță. În România, ponderea este de 70%, în condițiile în care costul mediu al energiei electrice este de 4,66 euro/100 km, iar al carburantului, de 6,7 euro/100 km. Comparativ, această pondere este de 48% în Norvegia, unde costul mediu al energiei electrice este de 4,99 euro/100 km, dar al carburanților urcă la 10,26 euro/100 km, și de 53% în Ungaria, unde costul mediu al energiei electrice este de 4,34 euro/100 km și al carburanților, de 8,13 euro/100 km.

De altfel, analiza privind mobilitatea electrică a scos în evidență faptul că, într-o serie de state din vestul Europei, pentru a parcurge 100 de km, energia electrică costă mai mult decât carburanții. Și asta se întâmplă în Belgia, Austria, Danemarca, Germania, Irlanda, Olanda, Italia și Marea Britanie.

 

 

 

(Articol publicat în revsita Flote Auto, iulie – august 2023)

 

 

CITEȘTE ȘI:

Peste 400 de autovehicule second-hand au fost retrase de la comercializare în jud. Prahova

Finanțare europeană pentru proiectarea și execuția Autostrăzii A9 Timișoara – Moravița

 

 

 

Comentați?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole similare

Bistrița Năsăud
Flotă verde

Inspecția Muncii din Bistrița Năsăud își înverzește flota cu 10 autoturisme electrice

Inspectoratul Teritorial de Muncă din Bistrița Năsăud a lansat licitația pentru achiziționarea...

Flotă verdePiaţa auto

Competiția Best Electric Van în România a desemnat câștigătorul ediției din acest an

Prima ediție a competiției Best Electric Van în Romania – care are...

Flotă verdeIndustrie auto

Noul Renault Master: autoutilitara multi-energie de ultimă generație cu design „Aerovan”

Design impresionant, personalitate puternică, aspect atrăgător și o senzație modernă pentru fiecare...

Flotă verdeIndustrie auto

Ampere, excelență tehnică și focus operațional pentru democratizarea vehiculelor electrice

În adevăratul spirit al Renault, Ampere este conceput pentru a produce vehicule...