Transportul urban în România se realizează prioritar (44%) cu autoturismul, utilizarea maşinilor personale având tendinţa să crească odată cu sporirea dimensiunii urbane, a veniturilor personale şi a nivelului de educaţie. Fără doar şi poate, opţiunile românilor sunt influenţate şi de restricţiile impuse de pandemia Covid-19, autoturismele fiind percepute ca fiind mult mai sigure decât transportul public din punctul de vedere al sănătăţii.
În premieră pentru România, Ministerul Lucrărilor Publice, în colaborare cu Banca Mondială, a realizat o cercetare cuprinzătoare privind modul de trai în 41 de oraşe, sondajul fiind derulat în perioada 1 iulie – 15 august 2020. Rezultatele acestuia au fost publicate, luna trecută, într-un document intitulat Barometrul Urban 2020: Calitatea Vieţii în Oraşele din România.
Preferinţele privind deplasarea urbană
În ceea ce priveşte transportul urban, sondajul a arătat că 44% dintre orăşeni preferă autoturismul, 29% – transportul public urban (autobuz, tramvai, metrou), 21% – mersul pe jos, 3% – bicicleta, 1% – altceva (tren, vapor), 1% – motocicleta, iar 1% – nu au răspuns. În funcţie de gen, însă, deplasarea urbană prezintă diferenţe semnificative: 53% dintre bărbaţi preferă autoturismul sau motocicleta, în comparaţie cu 38% dintre femei; transportul în comun este utilizat de 25% dintre bărbaţi şi de 34% dintre femei; iar mersul pe jos este practicat de 17% dintre bărbaţi şi de 24% dintre femei.
Barometrul Urban 2020 relevă că gradul cel mai ridicat de utilizare a autoturismului s-a înregistrat în rândul categoriilor 25-34 ani şi 35-44 ani (58%). După 65 de ani, este preferat transportul în comun (43%) şi mersul pe jos (30%), iar tinerii cu vârsta cuprinsă între 18-24 ani se înscriu în media la nivelul populaţiei.
Autoturismul, un marcator de prestigiu social
Sondajul mai arată că utilizarea autoturismului este un marcator de prestigiu social. Aceasta se corelează direct cu nivelul de educaţie, de la 21% utilizare în rândul celor cu educaţie gimnazială, la 59% utilizare în rândul celor cu educaţie universitară. De asemenea, conducerea unui autoturism se corelează direct şi cu nivelul veniturilor, de la 36% utilizare în rândul celor cu venituri individuale sub 2.000 lei/lună, la 74% în rândul celor cu venituri de peste 5.000 lei /lună.
În acelaşi timp, tendinţa de creştere a utilizării autoturismului, în defavoarea transportului public, este corelată şi cu creşterea dimensiunii urbane, de la 30% în oraşele sub 5.000 de locuitori, la 48% în oraşele cu peste 100.000 de locuitori.
Regional, se remarcă o tendinţă mai scăzută de utilizare a autoturismului în Regiunea Sud-Est (30%) şi semnificativ mai ridicată în Regiunea Nord-Vest (55%).
Cum este apreciat transportul public
Barometrul Urban 2020 relevă o utilizare semnificativ mai redusă a transportului în comun în Sud-Vest Oltenia (11%) şi semnificativ mai ridicată în Bucureşti-Ilfov (42%).
Nivelul de satisfacţie faţă de transportul public tinde să crească odată cu dimensiunea urbană (ca şi gradul de utilizare), de la 36% mulţumire în oraşele sub 5.000 de locuitori, la 74% mulţumire în oraşele cu 300.000 – 500.000 de locuitori. Bucureştiul face excepţie de la această tendinţă, cu o medie de satisfacţie de doar 55%.
Astfel, în reşedinţele de judeţ, media de satisfacţie înregistrată a fost de 64%, iar în celelalte oraşe, de 46%. La nivel regional, cele mai ridicate cote de satisfacţie s-au înregistrat în regiunile Centru (71%) şi Sud-Est (69%); cele mai scăzute în Sud-Muntenia (45%) şi în Sud-Vest Oltenia (52%).
Nivelul de apreciere are tendinţa de a fi mai ridicat în rândul femeilor (60%), decât al bărbaţilor (57%), în rândul persoanelor peste 55 ani (60%), decât în cel al tinerilor 18-24 ani (57%).
Aprecierea cea mai ridicată s-a înregistrat în categoriile persoanelor cu venituri între 3.001 – 4.000 lei (66%) şi a persoanelor cu venituri între 2.001 – 3.000 lei (62%). Valorile cele mai scăzute s-au înregistrat în capetele de scală: persoane cu venituri sub 1.000 lei (55%), respectiv, persoane cu venituri peste 4.000 lei (55%).
Potrivit sondajului, opt oraşe înregistrează valori de satisfacţie de peste 70%, în trei dintre acestea mulţumirea depăşind 80% din totalul populaţiei: Cluj-Napoca (88%), Oradea (82%) şi Braşov (81%). Patru centre urbane înregistrează valori de satisfacţie sub 20%: două municipii, Moreni (14%) şi Băileşti (14%), şi două oraşe, ambele staţiuni, Băile Herculane (17%) şi Tăşnad (14%).
Cele mai ridicate niveluri de utilizare a transportului în comun au fost înregistrate în Ploieşti (48%) şi Constanţa (46%). De altfel, transportul în comun este utilizat în reşedinţele de judeţ şi zonele metropolitane şi în oraşele satelit.
Reşedinţa de judeţ cu cel mai scăzut grad de utilizare, la nivel de eşantion, este Drobeta Turnu Severin, cu 7% utilizatori zilnici ai transportului în comun.
(Articol publicat în revista Flote Auto, noiembrie 2020)
CITEȘTE ȘI:
Horațiu Cosma, numit secretar de stat în MT, cu responsabilități în domeniul rutier
Persoanele cu dizabilități își pot deconta cheltuielile cu carburanții. Unde se depune cererea
Comentați?