Autostrada Via Carpatia ar putea fi construită din fonduri europene

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a salutat, în cadrul unei întâlniri bilaterale desfășurate la Varşovia, propunerea de a introduce în pachetul de revizuire a reţelei europene de transport TEN-T noul coridor intermodal (rutier şi feroviar) Marea Baltică - Marea Neagră și Marea Egee. Aceasta înseamnă că viitoarea autostradă Via Carpatia, care va traversa Europa de la nord la sud, ar putea fi realizată din fonduri europene.
Via Carpatia

”Această propunere a preluat aliniamentul principal al proiectului Via Carpatia, pe modul rutier, şi al proiectului Rail2Sea, pe modul feroviar civil şi militar. Proiectele Via Carpatia şi Rail2Sea sunt cuprinse în Programul Investiţional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport 2021-2030 şi în Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Am discutat şi despre noua ramură intermodală inclusă în reţeaua Ten-T de pe teritoriul României. Pe modul rutier aliniamentul este: Oradea – Cluj Napoca – Turda – Sibiu – Piteşti. Pe modul feroviar de pasageri vorbim despre aliniamentul: Oradea – Cluj Napoca – Turda – Teiuş – Sighişoara – Braşov – Bucureşti – Constanţa în cadrul Coridorului Baltic – Marea Neagră – Marea Egee”, a explicat Sorin Grindeanu.

La reuniunea desfășurată la Varşovia, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu a discutat cu omologul său polonez, Andrzej Adamczyk, și potenţialul de cooperare privind Portul Constanţa.

„Ca port multimodal, portul Constanţa poate să primească şi să opereze majoritatea tipurilor de mărfuri care au ca provenienţă sau destinaţie portul Gdansk şi alte porturi poloneze. Am discutat inclusiv despre importanţa modificărilor legislative necesare pentru implementarea accelerată a proiectelor de infrastructură din ţările noastre. Discuţiile au vizat şi continuarea demersurilor comune şi a cooperării pentru suspendarea sau anularea măsurilor cu impact negativ din pachetul Mobilitate I, inclusiv în contextul crizei militare din Ucraina”, a arătat ministrul Sorin Grindeanu.

Pe de altă parte, discuțiile au vizat și continuarea demersurilor comune și a cooperării pentru suspendarea sau anularea măsurilor cu impact negativ din pachetul Mobilitate I, inclusiv în contextul crizei militare din Ucraina

Totodată, a fost condamnată încălcarea flagrantă de către Rusia a dreptului internaţional, a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei.

„Este esenţial să vorbim cu o singură voce la nivel european şi euro-atlantic pentru a condamna cât mai puternic agresiunea Rusiei. Împreună cu omologul meu polonez, am solicitat încetarea imediată şi necondiţionată a acţiunii militare ruse împotriva Ucrainei şi retragerea forţelor armate ruse de pe întreg teritoriul Ucrainei. Ocuparea ilegală a Insulei Şerpilor, situată la 44 km de coasta României, reprezintă în opinia mea o măsură care face parte din planul Rusiei de a izola anumite zone ale Ucrainei şi de a întrerupe ilegal închiderea unor părţi a bazinului Mării Negre. Am condamnat inclusiv folosirea teritoriului belarus pentru a conduce această agresiune, deoarece considerăm că Belarus joacă un rol activ în acest conflict, alături de Rusia. În calitate de stat european cu cea mai lungă frontieră cu Ucraina ne coordonăm poziţiile cu aliaţii şi partenerii noştri„, a mai precizat Grindeanu.

 

CITEȘTE ȘI:

CE prelungește sprijinul acordat Cehiei pentru construcția terminalelor de transport combinat

O serie de transportatori și de terminale din portul Rotterdam refuză containere cu destinația Rusia

 

 

Adaugati comentariu