Autostrada cu sprijin SUA. Posibilul traseu din România

Ambasadorul american la București, Adrian Zuckerman, a anunțat pregătirea unui nou proiect pentru construirea unei autostrăzi și a unei căi ferate, care să lege Constanța, de la Marea Neagră, cu Gdansk, de la Marea Baltică. Autostrada s-ar putea suprapune peste proiectul lansat de “Inițiativa celor Trei Mări”, fiind intitulată Via Carpatica.
autostrada

„Vom începe derularea unui nou proiect pentru România, împreună cu Polonia, pentru construirea unei autostrăzi și a unei căi ferate, care să lege Constanța, de la Marea Neagră, cu Gdansk, de la Marea Baltică. Acest proiect de infrastructură va reprezenta un beneficiu uriaș pentru economiile României și Poloniei, dar și pentru economiile din regiune, ani buni de acum încolo”, a declarat Adrian Zuckerman, la Washington, în alocuțiunea rostită cu ocazia semnării Acordului interguvernamental dintre România și Statele Unite, care a avut loc la Departamentul Energiei.

Ministrul Transporturilor, Lucian Bode, consideră că anunțul administrației americane nu poate decât să încurajeze fondurile de investiții să susțină proiectele de infrastructură, Rail-2-Sea și Via Carpatia.

“Salut inițiativa Statelor Unite ale Americii – partenerul nostru strategic, care, prin vocea ambasadorului său la București, și-au exprimat dorința de a sprijini România pentru dezvoltarea economică, energetică și acum și cea a infrastructurii rutiere și feroviare. Eforturile și seriozitatea noastră încep să dea roade. Cele două proiecte importante Rail-2-Sea și Via Carpatia vor primi un sprijin important pentru dezvoltarea infrastructurii care să lege Constanța, de la Marea Neagră, cu Gdansk, de la Marea Baltică. Aceste proiecte de infrastructură vor fi un real beneficiu pentru economiile statelor partenere, dar și pentru economiile din regiune. Ambele proiecte, atât Rail-2-Sea cât și Via Carpatia, implică atragerea de fonduri private. În acest context, anunțul administrației americane nu poate decât să încurajeze fondurile de investiții să susțină aceste proiecte”, a declarat Lucian Bode.

”Inițiativa celor Trei Mări”, o platformă politică a statelor membre ale Uniunii Europene, include 12 state membre ale UE de-a lungul unei axe nord-sud, de la Marea Baltică până la Marea Adriatică și Marea Neagră, respectiv: Austria, Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia, Slovenia și Ungaria.

Cele două proiecte importante care vizează România sunt:

⁃ Rail-2-Sea: urmărește construirea unei linii de cale ferată cu dublă utilizare civilă-militară între portul Gdansk și portul Constanța. Acest proiect are ca obiectiv principal modernizarea unor coridoare feroviare atât pentru utilizarea comercială cât și pentru transportul rapid al forțelor și echipamentelor militare pe teritoriul României, cu o lungime totală de 3663 km, între Portul Gdansk și Portul Constanța care va traversa patru state: Republica Polonă, Republica Slovacă, Ungaria și România.

⁃ Via Carpatia: Ministerul Transporturilor a susținut și participă la realizarea proiectului promovat de partea polonă, Via Carpatia care are ca obiectiv principal crearea unui coridor de transport din partea de nord a Europei spre sud, prin Lituania, Polonia, Slovacia, Ungaria, România, Bulgaria și Grecia, ca o nouă conexiune de autostradă între nordul și sudul Europei, integrând sistemul de transport al statelor participante.

Autostrada în România

Proiectul Via Carpatia a fost aprobat în anul 2006, când Polonia, Lituania, Slovacia şi Ungaria au semnat o declaraţie comună pentru extinderea reţelei trans-europene de transport prin crearea unei rute mai scurte de-a lungul axei nord-sud care să conecteze cele patru state. În 2010, traseul a fost extins şi în România, Bulgaria şi Grecia, miniştrii transporturilor din cele şapte state semnând în Polonia o declaraţie comună.

Astfel, reţeaua de autostrăzi Via Carpatia va face legătura între Marea Baltică, Marea Neagră şi Marea Egee. Traseul începe în Lituania, la Kaunas, se continuă în Polonia, pe ruta Białystok – Lublin – Rzeszów, în Slovacia, între Presov şi Koszice şi în Ungaria, pe ruta Miskolc – Debrecen.

Pe teritoriul României trunchiul principal al traseului este Oradea – Arad – Lugoj, care apoi se bifurcă pe direcţia Lugoj – Deva – Sibiu – Piteşti – Bucureşti – Constanţa, la Marea Neagră şi, respectiv, pe direcţia Lugoj – Dr. Turnu Severin – Vânju Mare – Calafat.

De aici, traseul traversează Bulgaria şi ajunge până la portul Salonic de la Marea Egee.

Costul întregului proiect nu se cunoaşte, însă el nu se suprapune decât parţial peste reţeaua principală de autostrăzi eligibilă în acest moment pentru finanţare din fonduri europene. Datorită, însă, eforturilor depuse de Polonia, cel mai înfocat susţinător al iniţiatiei, Via Carpatia va fi introdusă printre propunerile din runda a doua a programului de investiţii Connecting Europe Facility (CEF), fondurile urmând a fi disponibile după 2020. De altfel, Polonia vrea ca întreaga reţea să fie finalizată până în 2030.

Pe teritoriul românesc, din traseul principal şi din ramura sudică nu este construit mai nimic. În schimb, datorită autostrăzilor A1 şi A2, pe ramura estică, lucrurile stau ceva mai bine.

Autostrada Via Carpatia ar urma să intre în România pe direcţia Oradea-Arad, traseu care coincide perfect cu proiectul autostrăzii A11. Cu o lungime de 116 km, şoseaua de mare viteză are deschişi traficului doar 3,5 km, adică porţiunea care face legătura dintre Autostrada A1 şi DN 7, în zona municipiului Arad.

În continuare, Via Carpatia ar continua cu tronsonul Arad-Timişoara-Lugoj (67,38 km), care este dat în exploatare integral din 2015.

Pe ramura sudică, urmează tronsonul Lugoj – Drobeta Tr. Severin – Calafat, care este inclus în Autostrada Sudului (A6). Dar din cei aproximativ 260 de km ai tronsonului se circulă din decembrie 2013 doar pe 10,5 km, care fac legătura între şoseaua de centură a Lugojului cu A1.

Pe ramura estică a autostrăzii europene, primul tronson, Lugoj-Deva, este incomplet. Din cei 99,5 km se circulă pe lotul I (27,62 km), lotul IV (22,1 km) şi pe 15 km din lotul II (28,6km). În luna decembrie, ar putea fi anunţat constructorul care va finaliza ultimii 9 km. Și lotul III (21,14 km) este deschis circulaţiei rutiere, însă cu restricţii de tonaj şi viteză.

În continuare, urmează segmentele Deva – Orăştie (32,5 km) şi Orăştie -Sibiu (82,2 km), aflate în exploatare completă din 2014.

Pentru autostrada Sibiu-Piteşti (123,99 km), până în acest moment, a început construcția Secţiunii 1 Sibiu – Boiţa (14,15 km), antreprenor fiind compania Porr Construct. Pentru Secțiunea 3 Cornetu – Tigveni (37,4 km) a fost lansată licitația restrânsă cu precalificare pentru proiectarea și execuția, pentru Secțiunea 4 Tigveni – Curtea de Argeş (9,86 km)

în august 2019, a avut loc depunerea celor 10 oferte pentru atribuirea contractului, iar pentru Secțiunea 5 Curtea de Argeş – Piteşti (30,35 km), CNAIR a semnat la începutul lunii mai 2020 contractul de proiectare şi execuţie cu Astaldi (Italia). Pentru Secțiunea 2 Boița – Cornetu (31 km) nu s-a întreprins încă nimic.

Pe traseul Via Carpatia urmează sectorul Piteşti-Bucureşti, autostrada construită înainte de 1989, în lungime de 109,6 km, care se continuă cu A2, Bucureşti-Constanţa, de 202,79 km.

 

CITEȘTE ȘI:

Exporturile de mijloace de transport, în scădere cu 16% în primele 8 luni

Bulgaria a prelungit situația de urgență epidemiologică. Cum se face accesul rutier

Audi A4 Pickup – cât costă conversia în utilitară premium

 

 

Adaugati comentariu