Advertisement

București - Alexandria
Home Infrastructură Autostrada București – Alexandria, pregătită pentru alegerea constructorului

Autostrada București – Alexandria, pregătită pentru alegerea constructorului

Autostrada București – Alexandria, parte din proiectul Autostrăzii Sudului A6, are aproape toată documentația finalizată, iar CNAIR anunță că va lansa licitația pentru alegerea constructorului în primăvara acestui an.

Despre Autostrada Sudului A6 se vorbește fix de 20 ani, când autoritățile de la acea vreme promiteau realizarea unei șosele de mare viteză pe traseul București – Alexandria – Craiova – Calafat, cu extindere spre Lugoj, pentru joncțiunea cu Autostrada A1. Identificarea sursei de finanțare nu a fost considerată o prioritate, iar peste proiect s-a așternut praful. Nouă ani mai târziu, se finalizează însă un ciot de 10,5 km, care face legătura dintre Lugoj și Autostrada A1, în zona localității Balint. Mai trec iar câțiva ani și, în sfârșit, CNAIR lansează primele licitații pentru realizarea studiilor de fezabilitate. Este vorba despre secțiunile București – Alexandria, Craiova – Filiași (cu extindere spre Târgu – Jiu) și Filiași – Drobeta Turnu Severin – Lugoj.

Un traseu de 77 km

Una dintre cele mai importante secțiuni ale Autostrăzii Sudului este porțiunea dintre București și Alexandria, cu o lungime de aproximativ 77 de km și o valoare propusă de proiectant de aproximativ 9,9 miliarde de lei cu TVA. În prezent, circulația dintre cele două municipii este asigurată de drumul național DN 6, un traseu cu câte o bandă pe sens și cu un trafic foarte aglomerat.

Proiectantul șoselei de mare viteză este Asocierea DP Consult – Explan – SCA Teaha & Fuzeși, contractul pentru elaborarea Studiului de Fezabilitate fiind încheiat în primăvara lui 2022, la o valoare de 16,12 milioane de lei fără TVA. În acest moment, la ANPM este depusă documentația pentru obținerea Acordului de Mediu, ultima etapă înainte de lansarea licitației pentru proiectare și execuție. Dacă lucrurile se mișcă repede în continuare, iar constructorul este ales în acest an, se estimează că proiectarea va dura 12 luni, iar construcția propriu-zisă, 24 de luni, ceea ce înseamnă că traficul ar putea fi deschis în 2028.

Originea traseului Autostrăzii Bucuresti – Alexandria a fost fixată la desprinderea din Autostrada de Centura București A0 la km 78+957 și la conexiunea cu drumul radial DR 10 Măgurele Expres, în apropiere de localitatea Dărăști (jud. Ilfov). De altfel, Măgurele Expres reprezintă și “capătul” viitorului drum de mare viteză București – Giurgiu, iar pentru sinergia proiectelor finanţate din fonduri europene, Autostrada Bucureşti – Alexandria şi drumul expres Bucureşti – Giurgiu ar putea avea un trunchi comun între intersecția cu autostrada A0 şi localitatea Ghimpaţi, unde a fost prevăzut un nod rutier.

Finalul traseului autostrăzii a fost stabilit în zona Centurii Alexandria – DN 6F, asigurând conexiunea cu viitorul Coridor 4 pe relația Alexandria – Roșiorii de Vede – Caracal – Craiova.

Șoseua va traversa județele Ilfov, Giurgiu și Teleorman pe următoarele secțiuni:
– județul Ilfov (km 0+000 – km 4+048) – pe teritoriul localităților Dărăști și Măgurele;
– județul Giurgiu (km 4+048 – km 36+818) – pe teritoriul comunelor Mihăilești, Iepurești, Bulbucata, Letca Noua și Ghimpați;
– județul Teleorman (km 36+818 – km 77+020) – pe teritoiul comunelor Bujoreni, Botoroaga, Drăgănesti-Vlașca, Băbăița, Măgura, Orbeasca, Alexandria, Mavrodin și Buzescu.
Drumul de mare viteză va trece și pe lângă o serie de arii protejate, printre care se numără Parcul Natural Comana (la o distanță de 5,4 km), Pădurea Bolintin (10,9 km) sau Lunca Mijlocie a Argeşului (25,5 km).

Lucrările de artă ce vor fi construite includ 47 pasaje și viaducte, precum și 10 noduri rutiere:
– Nod 1 (km 1+750) – București, legătură cu Autostrada A0 și Drumul Radial 10 Măgurele Expres. Nodul va fi unul complex, cu 13 deschideri;
– Nod 2 (km 9+392) – Mihăilești, legătură DJ 412A;
– Nod 3 (km 12+818) – Mihăilești, Iepureşti, legătură DMV Giurgiu;
– Nod 4(km 15+710) – Stâlpu, legătură DN 6 (E72);
– Nod 5 (km 25+950) – Letca Noua, legătură DN 61;
– Nod 6 (km 36+256) – Letca Veche, legătură DJ 601D;
– Nod 7 (km 44+239) – Tunari, legătură DJ 503;
– Nod 8 (km 59+626) – Vităneşti, legătură DN 6 (E70);
– Nod 9 (km 69+759) – Alexandria, legătură DJ 504;
– Nod 10 (km 75+365) – Alexandria, legătură DN 6F (E70) km 9+301.
Pe Autostrada București – Alexandria se va putea circula cu o viteză de 100 km/h, între km 0+000 – km 1+800, cu 120 km/h, între km 1+800 – km 4+800 și cu 140 km/h, între km 4+800 – km 77+020.

Dotări

Drumul de mare viteză va avea 2×2 benzi de circulaţie, asigurând o lăţime a părţii carosabile de 2×7 metri, zonă mediană de 3 metri şi acostamente de 2×2,25 metri, din care 0,75 metri benzi de încadrare cu aceeaşi structura rutieră cu a benzilor de circulaţie şi 1,5 metri acostament consolidat la care se va adaugă de două ori lăţimea de lucru a parapetelui.

Totodată, vor fi realizate spații de servicii de tip S2 și S3 stânga/dreapta, la km 19, 47 și 65 și trei Centre de Întreținere și Coordonare (CIC).

În cadrul parcărilor, autoturismele vor avea o zonă dedicată în exclusivitate, cu o capacitate de 56 de locuri și 12 locuri pentru persoanele cu dizabilități motorii, precum și un spațiu destinat încărcării mașinilor electrice, cu 14 locuri.
Autocamioanele vor avea o zonă separată de parcare, cu 29 de locuri, pentru staționare de scurtă durată. Totodată, vor avea posibilitatea de a accesa și o zonă de pauză securizată, cu o capacitate de 58 de locuri, ce include si o clădire pentru grupuri sanitare și igienă corporală. Tot prin zona dedicată autovehiculelor de dimensiuni mari se face și accesul celor destinate transportului de călători cu o capacitate mai mare de 9 persoan (microbuze, autobuze sau autocare).

Suplimentar mai este prevăzută și o zonă dedicată amplasării unui hotel P+2E+R ce poate avea locuri dedicate pentru parcarea autoturismelor, locuri dedicate persoanelor cu dizabilități și locuri speciale pentru autovehiculele ce necesită încărcare cu energie electrică.

Totodată, va fi amplasată și o stație de alimentare cu carburanți, care separă fluxurilor de autovehicule și creează în relație cu parcela dedicată service-ului auto. Stația va avea 6 pompe de alimentare pentru autoturisme, 4 pentru autovehicule de dimensiuni mari, precum și locuri de parcare pentru 10 autoturisme.
Autostrada va fi împrejmuită cu garduri permanente, fiind asigurat spațiul pentru zona de siguranță corespunzătoare. Înălțimea gardului va fi de 1,50 m, cu excepția traversării zonelor împădurite, unde înălțimea acestuia va fi de 1,80 m.

În plus, s-au prevazut perdele forestiere de protecție a autostrazii, amplasate de-a lungul și pe partea dinspre vânt a drumului în zonele expuse înzăpezirii, precum și panouri fonoabsorbante pentru reducerea nivelului de zgomot generat de lucrările de construcţie şi de traficul rutier, ce vor fi amplasate în zonele localităţilor şi în zone sensibile pentru faună.

Monitorizarea traficului

Pe șoseaua de mare viteză vor fi amplasate Sisteme Inteligente de Transport, care vor monitoriza traficul, condițiile de circulație și starea infrastructurii. Astfel, vor fi instalate următoarele tipuri de subsisteme:
– Subsistemul de monitorizare a traficului – VEH Detectoare de vehicule – utilizând tehnologia video;
– Subsistemul de monitorizare a condiţiilor meteo – METEO – Staţii meteo şi senzori de îngheţ la nivelul suprafeţei de rulare;
– Subsistemul de monitorizare video – CCTV. Vor fi două tipuri de camere video pentru monitorizare: Camere CCTV PTZ (cu sistem de mişcare si panoramare – Pan Tilt and Zoom) – amplasate la intrările pe autostradă, în zona spațiilor pentru servicii, în nodurile rutiere şi în zonele cu risc de accident; Camere CCTV fixe, amplasate uzual la fiecare 2 km;
– Subsistemul de recunoaştere automată a numerelor de înmatriculare şi monitorizare/penalizare rovignetă – ANPR ( Automatic Number Plate Recognition);
– Subsistem de monitorizare a traficului utilizând bucle inductive CS;
– Subsistem de detecție a incidentelor AID;
– Subsistem de cântărire în mișcare a autovehiculelor – WIM;
– Subsistem de detecție a vitezei autovehiculelor – SPEED;
– Subsistemul de securitate – INFRA;
– Subsistem de informare a participanților la trafic -VMS.

 

 

(Articol publicat în revista Flote Auto, aprilie 2024)

 

 

CITEȘTE ȘI:

Când poate conduce un minor cu permis auto categoriile B şi BE. Proiect

 

Tendințe în electrificarea flotelor din România

 

 

Comentați?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole similare

Brașov - Bacău
Infrastructură

Contract semnat pentru finalizarea Studiului de Fezabilitatea al Autostrăzii Brașov – Bacău A13

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a semnat, vineri, cu...

Vâlcea
Infrastructură

Un pas înainte pentru modernizarea șoselei dintre Rm. Vâlcea și Autostrada Sibiu – Pitești

Executivul urmează să aprobe în ședința de vineri, prin Hotărâre de Guvern,...

Autostrada de Centură București
Infrastructură

Autostrada de Centură București. Sectorul dintre DN 4 și Autostrada A2 va fi deschis în iulie

Traficul rutier pe încă un sector din Autostrada de Centură București, între...

Podul peste Canal
Infrastructură

Cinci oferte pentru reparații capitale la Podul peste Canal de la Călărași, amplasat pe DN 3B

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a primit 5 oferte pentru...