Autostrada Bacău – Paşcani va fi dotată cu sisteme inteligente de transport

Autostrada Bacău – Paşcani (77 km) este cel de-al patrulea sector din viitoarea Autostradă A7 Ploieşti - Paşcani. Cu Studiul de fezabilitate aproape încheiat, cu certificatele de urbanism obţinute şi cererea depusă pentru Acordul de Mediu, şoseaua de mare viteză are mari şanse ca în acest an să fie subiectul unei licitaţii pentru alegerea constructorului.
Autostrada Bacău - Paşcani

Proiectul şoselei de mare viteză, realizat de compania spaniolă Ingenieria Especializada Obra Civil e Industrial, prevede realizarea unui tronson de autostradă cuprins între municipiile Bacău şi Paşcani, inclusiv conexiunea cu oraşul Roman şi cu drumul de mare viteză Focşani – Bacău prin Varianta de Ocolire Bacău, fiind inclus în coridorului prioritar care conectează Capitala (şi sudul ţării) cu regiunea Nord-Est (Moldova).

Traseul

Proiectul autostrăzii Bacău – Paşcani va avea o lungime totală de 77,4 km, traseul fiind localizat pe teritoriul judeţelor Bacău, Neamţ şi Iaşi.

Autostrada Bacău - Paşcani

Punctul de început îşi are originea în Nodul Rutier „C” (km 19+000) al Variantei de Ocolire Bacău, şoseaua desfăşurându-se în prima parte a traseului pe partea dreaptă a DN2, paralel cu acesta de la km 3+000 până la km 10+000. Apoi, traversează DN2 la km 10+850 şi Magistrala de Cale Ferată dublă electrificată CF500 la km 11+250, mergând acum pe partea stângă a DN2.
Între km 39+120 şi km 39+930 traseul intersectează situl Natura 2000 Râul Moldova între Tupilaţi şi Roman, inclusiv râul Moldova.
În zona km 47+760 traseul intersectează DJ 208 după care ocoleşte localitatea Iugani pe la est. În zona km 54+000 – 57+000 traseul ocoleşte pe la vest localitatea Hălăuceşti, urmând ca în intervalul aproximativ km 60+600 şi km 61+300 traseul să se strecoare pe un coridor între construcţii (case) şi pădure.
Până în zona km 65+000 traseul se dezvoltă paralel cu CF500, la vest de localitatea Cozmeşti. În zona km 68+600 se strecoară prin coridorul dintre Brăteşti şi Stolniceni – Prăjescu.
Din zona km 72+000 traseul virează uşor către vest pentru a ocoli localitatea Sodomeni prin est şi municipiul Paşcani pe la vest.
La km 72+880 intersectează DC 111 (strada Morilor), descârcarea autostrăzii urmând să se facă în DN 28A (strada Moldovei).
Limita de expropiere a proiectului traversează extravilanul şi intravilanul următoarelor unităţi administrativ teritoriale:
– în judeţul Bacău: Săuceşti, Iteşti, Bereşti – Bistriţa, Filipeşti;
– în judeţul Neamţ: Moldoveni, Secuieni, Horia, Trifeşti, Dulceşti, Cordun, Săbăoani, Gherăeşti;
– în judeţul Iaşi: Mirceşti, Hălăcueşti, Mogoşeşti – Siret, Stolniceni – Prăjescu, Paşcani.

Caracteristici

Autostrada va avea o lăţime a platformei de 26 m din care: parte carosabilă (2 benzi pe sens) – 15 m; bandă mediană (impermeabilizată) – 3 m; bandă staţionare de urgenţă, câte una pe fiecare sens de circulaţie – 2 x 2,5 m = 5 m; acostamente – 2 x 0,5 m = 1 m; benzi de ghidare – 4 x 0,5 m.
Vor fi amenjate 9 noduri rutiere: Bacău Nord, Filipeşti, Roman Sud, Roman Vest, Roman Nord, Săbăoani, Mogoşeşti Siret, Autostrada Târgu Mureş – Iaşi şi Paşcani. Totodată, vor fi construite 22 de poduri, 2 viaducte, 51 de pasaje şi 49 de podeţe pentru subtraversarea autostrăzii de către mamifere

Dotări

De-a lungul Autostrăzii Bacău – Paşcani vor fi construite două staţii de servicii tip S1 (parcări, benzinării şi spaţii comerciale cu bar), două parcări de scurtă durată şi două spaţii de servicii tip S3 (parcări securizate, spaţii comerciale, restaurante, puncte sanitare, autoservice şi spaţii pentru cazare – motel sau hotel).
Şoseaua va fi dotată cu garsuri de protecţie şi cu panouri fonoabsorbante în dreptul a 25 de localităţi şi a 5 arii protejate.
Tot pe autostradă va fi amplasat şi Centrul de Întreţinere şi Coordonare, în cadrul căruia este prevăzut Centrul de Monitorizare şi Informare (CMI).

Sistemul ITS

Pe autostradă va fi implmentat şi un sistem inteligent de transport (ITS – Intelligent Transport Systems), ca opţiune majoră de creştere a eficienţei, fluenţei, siguranţei şi limitării impactului asupra mediului privind procesul de transport rutier.
Sistemele inteligente de transport sunt aplicaţii ale comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiilor care asigură atât monitorizarea şi managementul reţelei rutiere, cât şi informarea participanţilor la trafic.
Sistemul de monitorizare, este compus din următoarele subsisteme:
– Subsistemul de monitorizare a traficului- VEH Detectoare de vehicule – utilizând tehnologia video.
– Subsistemul de monitorizare a condiţiilor meteo – METEO Staţii meteo şi senzori de îngheţ la nivelul suprafeţei de rulare;
– Subsistemul de monitorizare video – CCTV. Vor fi două tipuri de camere video pentru monitorizare: Camere CCTV PTZ (cu sistem de mişcare şi panoramare – Pan Tilt and Zoom) – amplasate la intrările pe segmentul de autostradă, în zona parcărilor, în nodurile rutiere şi în zonele cu risc de accident; Camere CCTV fixe, zoom fix, amplasate uzual la fiecare 2 km. Pe sectorul de autostradă, camerele cctv fixe vor îndeplinii funcţia camerelor AID cu excepţia camerelor fixe din parcări şi a celor de securitate;
– Subsistemul de recunoaştere automată numere de înmatriculare şi monitorizare/penalizare rovignetă – ANPR;
– Subsistem de recunoaştere automată a numerelor de înmatriculare (ANPR – Automatic Number Plate Recognition);
– Puncte de concentrare. Aceste locaţii vor găzdui echipamentele necesare diferitelor subsisteme.
În urma realizării proiectului se vor îmbunătăţi condiţiile de transport rutier din regiunea Nord-Est a României, cu efect semnificativ în reducerea timpilor pierduţi în trafic şi în fluidizarea traficului rutier, în special cel de mărfuri. Existenţa autostrăzii va conduce la atragerea fluxurilor de investiţii în judeţele Bacău, Neamţ şi Iaşi.
De asemenea, ca urmare a realizării proiectului se vor creea noi locuri de muncă atât în perioada de execuţie, cât şi ulterior în perioada de operare a autostrăzii.

Coridorul IX Pan-European

Autostrada A7 Ploieşti – Paşcani, cu o lungime de aproximativ 330 km, va fi realizată din patru tronsoane: Ploieşti-Buzău; Buzău-Râmnicu Sărat-Focşani; Focşani-Mărăşeşti-Adjud-Bacău şi Bacău-Roman-Paşcani. De aici se vor desprinde alte două tronsoane, în lungime totală de 120 km, Paşcani- Vereşti-Suceava şi Suceava-Siret-graniţa cu Ucraina.
Împreună cu sectorul Bucureşti-Ploieşti, parte din Autostrada A3 Transilvania, viitoarea Autostradă A7 Ploieşti – Paşcani va completa ruta Coridorului IX Pan-European pe teritoriul românesc.

(Articol publicat în revista Flote Auto, aprilie 2021)

 

CITEȘTE ȘI:

Ministrul Finanțelor a fost revocat. Motivele premierului și explicația lui Alexandru Nazare

Prelungirea stării de alertă cu încă 30 de zile, aprobată de Guvern

O eventuală criză economică este principalul risc de care se tem românii în 2021

 

 

 

Adaugati comentariu