Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a anunţat că au apărut din nou tasări la corpul autostrăzii A1, Sibiu – Sebeş ( km 276), calea 1, banda 2, în zona Sălişte, adoptându-se decizia restricţionării circulaţiei la 60 km/h pe ambele benzi de circulaţie.
În urmă cu 4 ani, CNAIR informa că începând din data de 7 septembrie 2015, pe Autostrada A1, Orăştie – Sibiu, va fi instituită restricţia totală a traficului rutier, respectiv între Nod rutier Sălişte (km 270+020) – Nod rutier Cunţa(km 292+455). Cu alte cuvinte, exact în zona unde, astăzi, se şoseaua se scufundă din nou.
La acea dată, Compania preciza că instituirea restricţiei era necesară în vederea remedierii degradărilor constatate la km 275+650 al autostrăzii (km 60+600 proiect).
„În conformitate cu prevederile Contractului “Proiectare şi Execuţie Autostrada Orăştie – Sibiu, lot 3, Antreprenorul are responsabilitatea deplină pentru remedierea defectelor apărute, atât în perioada de execuţie a lucrărilor, cât şi în perioada de garanţie (4 ani). Astfel, aceste lucrări de remediere vor fi executate pe riscul şi
cheltuiala Antreprenorului. Menţionăm că, atât experţii tehnici din partea Antreprenorului, cât şi cei din partea Beneficiarului, au concluzionat faptul că apariţia şi evoluţia defectului (crăpătura) de la km 275+650 nu s-a cauzat unui fenomen de alunecare a terenului, ci unei tasări structuralepricinuită de execuţia necorespunzatoare a lucrărilor la corpul autostrăzii, în perioada 2012 – 2013”, explica CNAIR în septembrie 2015.
Antreprenorul în cauză era asocierea Salini Impregilo
În paranteză fie spus, lotul 3 a fost inaugurat, în prezenţa fostul premier Victor Ponta, candidat la preşedinţie, în data de 14 noiembrie 2014, deşi standardele sale de siguranţă erau puse sub semnul întrebării. De altfel, în anul următor, recepţia lucrărilor nu a fost făcută, tronsonul având încă statut de şantier. Spre toamnă, alunecări de teren de suprafaţă au început să distrugă autostrada, iar în septembrie 2015 tronsonul a fost complet închis pentru reconstrucţia completă a unei porţiuni de 300 m, infiltrată cu apă.
La sfârşitul lui 2015, Guvernul s-a schimbat şi, în primăvara următoare, Narcis Neaga, şeful Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (actuala CNAIR) a fost înlocuit tocmai din cauza problemelor pe „Autostrada scufundată”. Noul director, Cătălin Homor, a constatat că procedurile de licitare pentru refacerea celor 300 m de autostradă ar dura prea mult şi ar risca să prelungească foarte mult perioada de închidere. Soluţia sa a fost reconstrucţia autostrăzii în regie proprie de către CNADNR, şi a demarat procedurile de achiziţie a unor utilaje şi materiale de construcţie în paralel cu proiectarea unei soluţii tehnice. Soluţia tehnică aleasă presupune realizarea a şase tranşee drenante, transversal pe ampriza autostrăzii, patru de 65 m şi două de 285 m lungime, adâncimea lor ajungând până la stratul stabil de marne, unde nu au loc alunecări de teren. Aceste tranşee se umplu cu piatră spartă, ce ar permite atât scurgerea apei din corpul autostrăzii, cât şi asanarea unor mlaştini din apropiere, iar peste ele se aşterne un strat de piatră spartă, apoi se realizează rambleul din balast şi balast stabilizat, peste care se toarnă cele trei straturi de asfalt — stratul de bază, cel de legătură şi cel de uzură.
Termenul asumat de redeschidere a autostrăzii A1 era sfârşitul lunii septembrie, iar lucrările propriu-zise au început la jumătatea lui august. La începutul lui septembrie, tranşeele drenante fuseseră executate şi umplute cu piatră spartă, rămânând să se execute corpul autostrăzii.
Tronsonul a fost redeschis pe 10 octombrie 2016.
După cum se vede, lucrarea nu a ţinut decât 3 ani. Cine plăteşte acum reconstrucţia? În mod normal, antreprenorul, adică CNAIR.
CITEŞTE ŞI:
Licitaţie pentru Tronsonul 3 al Drumului Expres Craiova – Piteşti
Flote de peste 200 de vehicule noi pentru trei instituţii
Bicicleta electrică cu autonomie 200 km este aici!
Comentați?