Alegerea unei finanţări bancare corecte pentru investiţia în flotă

Companiile care intenţionează să-şi dezvolte flota auto prin intermediul finanţărilor bancare au la dispoziţie, din 2014, câteva soluţii mai ieftine din punctul de vedere al costurilor. Cu sprijin european sau prin variante locale, instituţiile de credit afirmă că sunt interesate să sprijine afacerile companiilor.
sprijin

În ultimul an, dobânzile pentru creditele noi acordate sectorului corporate s-au menţinut pe un trend descendent. Astfel, dobânda medie pentru finanţările în monedă naţională a scăzut, la nivel bancar, de la 10,5% în decembrie 2012 la 7,7% în decembrie 2013. Pentru împrumuturile în euro, dobânda medie a rămas relativ constantă, 5,5-5,6%.

Pentru investiţiile semnificate ale unei companii, cum sunt cele cu flota auto, bancherii recomandă creditele pe termen mediu şi lung. Însă, pentru alegerea finanţării optime, trebuie întotdeauna avute în vedere şi costurilor aferente, care intervin în analiza dosarului de credit. Ne referim aici la comisionul de rambursare anticipată, în cazul în care veţi intenţiona să plătiţi mai repede împrumutul, la comisionul de analiză a dosarului, la cel de acordare, la comisionul anual sau la cele lunare, în funcţie de politica fiecărei bănci în parte. Nu în ultimul rând, ar trebui să calculaţi toate aceste costuri (dobânzi, comisioane, taxe pentru înregistrarea garanţiilor) şi să evaluaţi în mod realist posibilitatea firmei de a achita împrumutul.
Studiaţi cu atentie contractul de credit, înainte de a-l semna, pentru a vedea toate condiţiile şi obligaţiile finanţării. Dacă aveţi neclarităţi, luaţi legătura cu consultantul bancar, dar este recomandat să arătaţi contractul de credit şi avocatului sau juristului companiei. Acesta vă va explica în detaliu toate amănuntele, mai ales în cazul creditelor cu garanţii complexe.
Nu uitaţi că la creditele pe termen lung, în general, băncile acordă o perioadă de graţie. Verificaţi cu consultantul bancar care este aceasta. Si un ultim sfat util: Cereţi un grafic detaliat de rambursare a creditului pentru a şti în permanenţă cum să vă gestionaţi lichidităţile.

Cum găsim garanţia

Indiferent de tipul de finanţare căutat, creditul va trebui garantat, iar banca va solicita o garanţie care să acopere suma creditului în proporţie de până la 130%. Motivul principal, spun bancherii, este că, în timp, garanţia se depreciază şi valoarea sa de peste câţiva ani nu va mai acoperi suma datorată de client, în cazul în care rambursarea creditului nu mai poate fi susţinută de către firmă.
Este bine de ştiut că, în funcţie de riscul asociat unui anumit tip de garanţie, acestea sunt clasificate în:

  • Garanţii fără risc – depozit colateral, certificate de depozit, titluri de stat.
  • Garanţii cu risc scăzut – garanţii reale imobliare asupra bunurilor prezente, scrisori de garantare emise de fondurile de garantare publice (FNGCIMM, FGCR), scrisori de garanţie bancară, garanţia JEREMIE, garanţia Eximbank.

Garanţii cu risc mediu – garanţii reale imobiliare asupra bunurilor viitoare de tipul imobilelor aflate în construcţie, finanţate din credit; garanţii reale mobiliare asupra bunurilor prezente sau viitoare, finanţate din credit; scrisori de garantare emise de fondurile de garantare private.

Garanţii cu risc ridicat – fidejusiunea (cauţiunea) acordată de persoane fizice, garanţie reală mobiliară asupra stocurilor.

Vestea bună este că nu trebuie să vă faceţi griji dacă nu aveţi garanţii proprii suficiente pentru suma de care aveţi nevoie. Băncile, prin parteneriatele pe care le au încheiate cu diverse structuri naţionale sau internaţionale, vă pot oferi alternative la identificarea unor garanţii suplimentare pe cont propriu.

Una dintre aceste alternative o reprezintă Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM (FNGCIMM), care a semnat convenţii de colaborare cu aproape toate băncile din România, în baza cărora poate acoperi până la 80% din nevoile de garantare a creditelor, atât de investiţii, cât şi pentru nevoi curente. Trebuie să ştiţi însă că, pentru garanţiile acordate, Fondul percepe un comision, a cărui valoare se calculează prin aplicarea unui procent la volumul garanţiei acordate pentru creditele pe termen scurt, respectiv la soldul anual al garanţiei acordate pentru creditele pe termen mediu şi lung.

O altă modalitate de garantare vine printr-o initiaţivă a Comisiei Europene şi a Fondului European de Investiţii şi este reprezentată de JEREMIE (Joint European Resources for Micro to Medium Enterprises), care acoperă 80% din necesitatea de garantare. Un beneficiu suplimentar al acestei variante este lipsa comisionului de garantare.

Noi credite tip JEREMIE cu dobândă redusă

Chiar la începutul acestui an, Fondul European de Investiţii a semnat, în cadrul iniţiativei JEREMIE, patru noi contracte de finanţare cu Raiffeisen Bank, Banca Transilvania, BRD şi ProCredit Bank. Drept urmare, întreprinderile mici şi mijlocii vor putea accesa împrumuturi pentru investiţii şi capital de lucru în valoare totală de 120 de milioane de euro, beneficiind de o dobândă redusă semnificativ faţă de nivelul pieţei şi de cerinţe reduse de garanţii.
Noul instrument de finanţare preferenţială se adaugă facilităţilor JEREMIE de garanţii şi capital de risc deja existente în România: garanţia de portofoliu (disponibilă prin Raiffeisen Bank, BCR şi Unicredit Ţiriac Bank), prin intermediul căreia au fost acordate deja aproximativ 2000 de credite în valoare totală de peste 180 de milioane de euro cu cerinţe semnificativ reduse de garanţii pentru IMM, şi fondul de capital de risc 3TS Catalyst Romania, care a efectuat primele investiţii în întreprinderi din domeniul tehnologiei.

Împrumuturile vor fi acordate IMM-urilor de către bănci în condiţiile prevăzute în schema relevantă de ajutoare de minimis.

Împrumuturi cu marjă de 1% peste ROBOR 6 luni

Tot la începutul lui 2014, CEC Bank a anunţat că va acorda IMM-urilor din sectoare productive, sănătate, turism şi comerţ, împumuturi în lei pentru investiţii, cu o marjă de un punct procentual peste ROBOR 6 luni, pe baza unui grant de 20 milioane de franci elveţieni oferit de Elveţia.

La suma virată de statul elveţian prin „Programul Româno-Elveţian pentru IMM-uri”, CEC Bank va contribui cu echivalentul a 8,5 milioane de franci elveţieni, astfel că suma totală disponibilă se va ridica la echivalentul a 28,5 milioane franci elveţieni.

Fiecare IMM va putea accesa un credit de cel mult 100.000 de franci elveţieni (366.330 lei), din care 70% este transferat de la buget şi ulterior rambursat din grantul elveţian. Beneficiarii pot accesa şi o garanţie emisă de Fondul Naţional de Garantare a Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, care să acopere 80% din valoarea împrumutului, iar 20% va fi acoperit de împrumutat. Nu sunt eligibile firmele producătoare de tutun, cocs, produse rafinate din petrol şi metale de bază.

Variante pentru firme mici şi PFA

Anul 2014 a mai adus o soluţie de finanţare bancară pentru achiziţia de autovehicule. Banca Româneasca a lansat o nouă ofertă de finanţare adresată întreprinderilor mici şi persoanelor fizice autorizate (PFA) cu cifra de afaceri sub 500.000 de euro. Pentru finanţarea proiectelor de dezvoltare, banca recomandă creditul de investiţie, care este caracterizat printr-o perioadă de rambursare extinsă şi o perioadă de graţie, finanţarea putând acoperi până la 85% din valoarea proiectului. Potrivit reprezentanţilor băncii, în funcţie de datele economico-financiare, firmele îşi pot negocia nivelul dobânzii.

Pentru achiziţionarea autovehiculelor, creditul de investiţii are o perioadă de acordare de maximum 60 de luni, iar firmele pot aduce drept garanţii, pe lângă cele clasice, şi vehiculul achiziţionat prin credit. Dobânda este compusă din ROBOR la 6 luni plus o marja fixă de 6% pentru creditele în lei sau din EURIBOR la 6 luni alături de o marjă fixă de 8,5% pentru cele în euro. De asemenea, clienţii au acces şi la scrisori de garanţie bancară, care reprezintă o modalitate de garantare a anumitor obligaţii, precum participarea la licitaţii, restituirea avansului, bună execuţie, plată.

Pentru 2014, Banca Romaneasca estimeaza ca majoritatea finantarilor din partea bancilor vor fi atrase de firmele care activează în domenii precum energie, telecomunicatii, industrie alimentara, exporturi, agricultură, precum şi cele care implementează proiecte de dezvoltare a infrastructurii şi a sectorului public.

Protecţia de tip CASCO

Deprecierea leului, ce a intervenit imediat după declanşarea crizei, nu a afectat numai populaţia supraîndatorată de creditele în valută, ci şi companiile. De altfel, orice societate care derulează tranzacţii de import-export sau are de returnat finanţări bancare în euro, dar face încasări în lei, este expusă riscurilor generate de evoluţia cursului valutar.

Dar dacă în cazul persoanelor fizice soluţia recomandată este împrumutul în lei, în cazul companiilorcare doresc totuşi să se finanţeze în valută, protecţia optimă este adoptarea strategiilor de hedging, în traducere, controlul sau reducerea riscului valutar. Hedging-ul valutar este o operaţiune destul de complexă, care presupune utilizarea unuia sau mai multor instrumente de tranzacţionare pe pieţele financiare. De la cele mai simple soluţii, cum sunt contractele futures, până la instrumente complexe, precum derivatele, controlul riscului valutar se realizează prin intermediul departamentelor de trezorerie ale băncilor sau prin cel al societăţilor de servicii de investiţii financiare (SSIF).

Hedging-ul valutar nu presupune obţinerea profitului, ci, mai degrabă, evitarea pierderilor. Practic, evaluarea costurilor este similară cu cea a unei asigurări CASCO pentru un autoturism. Cu alte cuvinte, pentru cei care nu au avut un accident major, asigurarea CASCO poate fi mai mult sau mai puţin profitabilă în funcţie de numărul de zgârieturi de pe maşină. Dar, de fapt, întrebarea care trebuie pusă este: ce s-ar fi întâmplat, fără CASCO, dacă ar fi avut loc o daună totală? Acelaşi principiu se aplică şi produselor de hedging.

(Articol apărut în revista AutoExpert Flote, luna februarie 2014)

Adaugati comentariu