Consiliul Concurenţei a publicat „Lista neagră” actualizată (blacklist) a companiilor implicate în investigaţii care au privit fapte de tip cartel de trucare de licitaţii, listă ce cuprinde denumirea operatorilor economici, deciziile de sancţionare, precum şi menţiuni cu privire la modalitatea de cooperare cu autoritatea, respectiv prin aplicarea politicii de clemenţă sau de recunoaştere pentru fiecare.
Lista cuprinde 35 de operatori economici, printre aceştia figurând şi o serie de companii implicate în denaturarea procedurilor de achiziţie organizate de Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere.
Cui serveşte „lista neagră”
Potrivit Consiliului Concurenţei, Legea achiziţiilor publice,
Legea achiziţiilor sectoriale şi Legea concesiunilor reglementează obligaţia autorităţii/entităţii contractante de a exclude din procedura de atribuire contractelor de achiziţie publică, a contractelor de achiziţii sectoriale, a contractelor de concesiuni de lucrări şi contractelor de concesiuni de servicii, operatorul economic care a comis o abatere profesională gravă ce îi pune în discuţie integritatea, noţiunea ”abatere profesională gravă” incluzând şi încălcarea regulilor de concurenţă de tip cartel care vizează trucarea licitaţiilor.
Cu toate acestea, legiuitorul a instituit şi posibilitatea reabilitării, în sensul în care operatorul economic, care se află în una din situaţiile de excludere de la procedura de atribuire, poate furniza
autorităţii contractante dovezi prin care să arate că măsurile luate de acesta sunt suficiente pentru a-şi demonstra, în concret, credibilitatea prin raportare la motivele de excludere.
În acest sens, având în vedere calitatea Consiliului Concurenţei de autoritate care efectuează investigaţia, pentru a-şi demonstra în concret credibilitatea prin raportare la motivele de excludere de la procedura de atribuire, operatorul economic poate furniza autorităţii/entităţii contractante, în principiu, decizii emise de Consiliul Concurenţei în ultimii 3 ani, prin care se constată aplicarea unui regim sancţionator mai favorabil operatorului economic, respectiv ca urmare a aplicării politicii de clemenţă şi/sau a procedurii de recunoaştere a faptei anticoncurenţiale, instrumente aflate la dispoziţia Consiliului Concurenţei,
care presupun cooperarea efectivă a operatorilor economici cu autoritatea de concurenţă.
De asemenea, operatorul economic poate furniza şi dovada implementării efective a unui program de conformare cu legislaţia din domeniul concurenţei, fiind necesar ca acesta să fie elaborat conform Ghidului Consiliului Concurenţei privind conformarea cu regulile de concurenţă şi să cuprindă măsuri clare cu privire la prevenirea săvârşirii unor fapte de tip cartel care vizează trucarea licitaţiilor.
CITEȘTE ȘI:
Programul Rabla Plus primește suplimentar 60 de milioane de lei
Se redeschid restaurantele de la 1 septembrie. Ce se întâmplă cu evenimentele culturale
Valea Doftanei – Brădet, alternativa la DN 1. Primul pas spre reabilitare
Comentați?