XTB: Scumpirea carburanților îngrijorează atât guvernele lumii, cât și investitorii

carburanți

Scumpirea carburanților îngrijorează atât guvernele lumii, cât și investitorii, arată o analiză realizată de compania de brokeraj pe burse internaționale, XTB România. Investitorii sunt din ce în ce mai îngrijorați de faptul că majorările agresive de dobândă ale Rezervei Federale, care vizează reducerea inflației, va duce economia SUA la o „frânare bruscă”, un scenariu care ar putea afecta în mod semnificativ cererea de mărfuri. În ceea ce privește oferta, analiștii arată că Rusia a devenit cel mai mare furnizor de petrol al Chinei, care a profitat de prețurile reduse la țiței, pe fondul sancțiunilor impuse în urma izbucnirii conflictului din Ucraina.

Potrivit XTB, importurile de petrol rusesc în luna mai au crescut cu 55% față de aceeași perioadă a anului trecut, atingând un nivel record și înlocuind Arabia Saudită drept cel mai mare furnizor al Chinei. Guvernul de la Beijing a intensificat achizițiile de petrol rusesc, în pofida cererii reduse cauzate de restricțiile referitoare la pandemie și de încetinirea economiei. ”Această tendință vine pe fondul faptului că li s-au oferit discounturi semnificative de preț, deoarece cumpărătorii din Europa și SUA au evitat petrolul din Rusia, în conformitate cu sancțiunile impuse. Demersul sugerează că entitățile din China au vrut să profite de prețurile mai scăzute din prezent și să își creeze rezerve, întrucât „discounturile” oferite de Rusia nu vor persista la nesfârșit”, se arată în analiza XTB.

Conform datelor Administrației Generale a Vămilor din China, importurile, care includ livrări prin conducta din Oceanul Pacific provenite din Siberia de Est și transporturi pe mare, s-au ridicat, luna trecută, la aproape 8,42 milioane de tone.

Prognoze pentru 2023

”Prognozele pentru viitor sunt destul de incerte, fapt ce sugerează contextul imprevizibil în care ne aflăm”, precizează analiștii.

Organizația OPEC+ își va publica previziunile oficiale pentru 2023 în luna iulie, iar conform unor surse citate de Reuters, va fi prezentată o creștere a cererii de petrol cu 2 milioane de barili pe zi (bpd) sau mai puțin. Un astfel de nivel ar fi semnificativ mai mic decât creșterea cererii estimată pentru 2022, de 3,36 milioane bpd.

Prognoza originală a OPEC pentru 2022, publicată în 2021, estima o creștere a cererii de 3,28 milioane bpd. Ulterior, OPEC și-a ajustat în creștere așteptările la 4 milioane bpd înainte de a le reduce încă o dată la 3,36 milioane bpd.

Pe de altă parte, prognoza Citi pentru cel de-al doilea trimestru al anului pentru prețul cotației Brent în cel de-al doilea trimestru al anului estimează o creștere la 113 dolari pe baril, față de 99 dolari pe baril în prognoza anterioară. De asemenea, banca și-a ajustat în creștere și prognozele pentru T3 și T4 la 99 dolari per baril, respectiv 85 dolari per baril.

Pentru 2023, Citi și-a majorat prețul estimat pentru Brent la 75 de dolari, cu 16 dolari pe baril mai sus decât estima anterior.

Și Barclay’s și-a majorat prognoza de preț, invocând sancțiunile UE asupra petrolului din Rusia drept principalul motiv.

Banca prognozează că prețul mediu pentru barilul de petrol Brent din acest an și de anul viitor o să se plaseze la 111 dolari, ceea ce reprezintă o creștere cu 11 dolari a așteptărilor pentru acest an și cu 23 dolari a prognozelor pentru anul viitor.

”Scăderile recente ale prețului barilului de petrol par să fie justificate de faptul că investitorii sunt îngrijorați că economiile dezvoltate s-ar putea afla sub presiune puternică în a doua jumătate a anului. Astfel, pe piață au apărut mai multe informații despre cerere și ofertă care au pus o presiune suplimentară asupra prețurilor țițeiului”, arată analiza XTB.

Datele Joint Organisations Data Initiative (JODI) arată o scădere a cererii de petrol în aprilie, la 97% față de nivelurile din 2019, în principal din țările asiatice.

Pe de altă parte, producția de petrol a Libiei ar putea reveni până la 800.000 bpd, comparativ cu 100.000 bpd raportat recent, deși s-ar putea să nu fie o creștere stabilă.

În plus, producția de țiței din Arabia Saudită avansează la 10,44 milioane bpd, exporturile sunt în creștere, iar stocurile interne au crescut la nivelul de aproape 140 de milioane de barili.

Ce se întâmplă cu prețurile carburanților la pompă

La începutul izbucnirii conflictului din Ucraina de la sfârșitul lunii februarie, prețul mediu al benzinei din Europa a crescut pentru scurt timp la peste 2 euro pe litru.
Totuși, cea mai recentă creștere face parte dintr-o accelerare susținută a prețurilor pe fondul ofertei limitate și a temerilor legate de un deficit de ofertă în timpul perioadei concediilor de vară.

Potrivit XTB, un alt factor important care a alimentat creșterea prețurilor combustibililor de pe Vechiul Continent este cursul de schimb euro-dolar. Petrolul și benzina au prețurile cotate în dolari pe piețele internaționale, ceea ce înseamnă că recenta slăbiciune a monedei euro în fața monedei americane a dus la o creștere suplimentară a prețurilor.

În urmă cu un an, prețul mediu pentru un litru de benzină în Zona Euro era de 1,30 euro, iar la începutul acestui an, prețul era de aproximativ 1,55 euro pe litru. Asta înseamnă că prețurile au crescut cu peste 50% în ultimul an și cu aproape 30% de la începutul anului 2022.

”Aceste creșteri agresive au creat neliniște în rândul populației, care a început să își îndrepte privirea către decidenții politici pentru a găsi soluții. Nu a fost anunțată o decizie la nivel unitar, motiv pentru care fiecare guvern național a ales decizii de moment”, spun analiștii.

În Ungaria, guvernul a stabilit plafonarea prețului la benzină, dar doar pentru autoturismele înmatriculate în Ungaria.

În același timp, Germania a redus prețul abonamentelor lunare pentru transportul public pentru a face această opțiune mai atractivă.

Franța, Italia, Germania și Bulgaria au redus dramatic taxele pe combustibil ca o modalitate de a reduce artificial costurile la pompă. Astfel de măsuri au adus critici din partea economiștilor, referitoare la faptul că menținerea unor astfel de politici pe o perioadă mai lungă poate avea un impact negativ asupra bilanțurilor guvernelor.

Croația și Slovenia sunt printre țările care fie au stabilit o formă de ”înghețare” a prețurilor, fie au setat un preț maxim pentru combustibilul din benzinării.

În România, Guvernul a anunțat că va introduce un mecanism de compensare a prețului final la combustibil pentru o perioadă de trei luni (iulie, august, septembrie).

”Această soluție va fi una de moment. Trebuie să reamintim că prețul final de la pompă nu este influențat doar de prețul barilului de petrol. Aproximativ 40% din costul per litru de la pompă este reprezentat de costurile cu rafinarea, transportul și stocarea. În contextul în care costurile acestor servicii vor crește, ele vor continua să fie transmise către consumatorul final prin intermediul prețului la pompă. Varianta sustenabilă de stabilizare a prețului este echilibrarea cererii cu oferta”, precizează analiștii.

Potrivit XTB, acest scenariu se poate atinge prin două moduri: fie printr-o majorare a producției în încercarea de a satisface cererea puternică, fie printr-o reducere a cererii. ”A doua variantă ar putea fi mai „dureroasă”, pentru că încetinirea cererii se poate realiza doar prin frânarea economiei, care de cele mai multe ori este mai agresivă decât se anticipează și poate foarte ușor să se transforme în recesiune”, avertizează analiștii.

 

 

 

CITEȘTE ȘI:

Carburanții în Europa. Italia prelungește până în luna august reducerea accizelor

Șase oferte pentru proiectarea şi execuţia Lotului 2 al Autostrăzii Lugoj – Deva

 

 

Adaugati comentariu