Până la finalul anului 2023, criza energetică din Europa ar putea reduce producţia de automobile cu aproape 40% sau cu peste 1 milion de unităţi pe trimestru, arată o analiză realizată de compania de cercetare de piaţă S&P Global Mobility. Cu toate acestea, marii constructori auto mondiali pregătesc investiții de aproape 1.200 de miliarde de dolari până în 2030 pentru a dezvolta şi produce milioane de vehicule electrice.
Într-un raport intitulat ”Winter is Coming”, parafrazând sintagma din seria Games of Thrones și sugerând iminența unor vremuri grele, analiştii de la S&P Global Mobility susţin că lanţurile de aprovizionare din industria auto, care sunt afectate deja de pandemie şi de războiul din Ucraina, ar putea să se confrunte cu presiuni extinse de pe urma exploziei costurilor la energie şi chiar a întreruperilor în aprovizionarea cu electricitate.
Cum au explodat costurile
„În condiţiile în care preţurile la energie în Europa au explodat, o iarnă dură ar putea pune anumite sectoare auto în pericol de a nu putea să îşi menţină în funcţiune liniile de producţie”, susţin analiştii.
Potrivit calculelor S&P Global Mobility, costurile cu gazele și energia electrică pentru producţia de autoturisme au crescut deja până la 687 – 773 de euro per vehicul, de la un nivel de 50 de euro per vehicul înaintea crizei energetice, ceea ce pune presiuni în special asupra micilor furnizori.
Începând din trimestrul actual şi până la finele lui 2023, S&P Global Mobility estimează că producţia trimestrială a uzinelor de asamblare de autovehicule din Europa se va situa undeva între 4 şi 4,5 milioane de unităţi. Însă, în cazul unor „potenţiale restricţii ale furnizorilor de utilităţi”, această producţie ar putea să se reducă până la 2,75 milioane până la trei milioane de unităţi pe trimestru.
Consecințe globale
Similar cu evenimentele regionale anterioare – penuria de neon din Ucraina care împiedică livrările de semiconductori, cutremurul și tsunami-ul din Japonia din 2011 care a paralizat furnizarea de materiale pentru microcontrolere, senzori de flux de aer și pigmenți de vopsea Xirallic – lipsa unor componente esențiale din lanțul global de aprovizionare poate opri brusc industria prelucrătoare de automobile.
Prognozele privind o iarnă europeană rece și umedă, aflată sub efectul fenomenului La Niña, combinate cu penuria de energie, ar putea avea un efect similar. În plus, scurgerile recente din gazoductele submarine rusești sporesc riscul și probabilitatea ca scenariul S&P să fie corect prognozat.
Totodată, compania de cercetare estimează și o întrerupere semnificativă atât a lanțului de aprovizionare
din noiembrie până în primăvară, cât și a modelului tradițional de aprovizionare just-in-time din cauza unor furnizori care implementează un program de lucru lunar fracționat, într-o configurație 24/7, ce poate fi mai eficient din punct de vedere energetic decât turele săptămânale tradiționale.
”Considerăm că raționalizarea obligatorie a energiei este baza unui scenariu pesimist pentru producătorii și furnizorii de automobile din Europa. Pentru o industrie care se confruntă deja cu stocuri scăzute de vehicule în showroom-urile dealerilor, o criză suplimentară ar putea duce la o penurie de autovehicule la scară globală”, avertizează S&P Global Mobility. Și asta, pentru că furnizorii europeni trimit componente și module către constructorii auto din întreaga lume – impactând astfel toți producătorii, nu doar pe cei europeni. Astfel, și retailerii din Statele Unite ar putea avea de suferit, deoarece fabricile din UE și Marea Britanie exportă în prezent aproximativ 7.000 de unități pe lună în SUA, mult mai puțin decât în 2019, când au furnizat, în total, 213.750 de vehicule, adică aproximativ 17.800 de unități pe lună.
Analiştii de la S&P Global Mobility au analizat 11 mari hub-uri de producţie de automobile din Europa
şi le-au ordonat în funcţie de care sunt ţările cele mai bine poziţionat pentru a traversa o criză energetică
la iarnă. Pe primele locuri s-au situat Cehia şi Germania, cea mai mare economie europeană beneficiind
de faptul că are o dependenţă redusă de electricitatea produsă pe bază de gaze naturale şi a faptului că depozitele sale de gaze au în prezent un grad de umplere satisfăcător. Pe de altă parte, uzinele de asamblare din Spania, Italia şi Belgia se confruntă cu cele mai mari riscuri, în condiţiile în care toate cele trei ţări au primit cele mai mici scoruri în materie de auto-suficienţă energetică.
Și totuși…
În pofida acestor probleme, marii constructori auto mondiali intenţionează să cheltuie aproape 1.200 de miliarde de dolari până în 2030 pentru a dezvolta şi produce milioane de vehicule electrice, împreună cu bateriile şi materiile prime necesare pentru a susţine producţia, arată o analiză realizată de Reuters pe baza datelor publice şi a prognozelor publicate de companiile auto.
Cifrele privind investiţiile în autovehicule electrice depăşesc precedentele estimări ale Reuters şi sunt duble faţă de cele mai recente calcule publicate în urmă cu un an. Comparativ, valoarea de piaţă a Alphabet, firma mamă a Google şi Waymo, se ridică la 1.300 de miliarde de dolari.
Potrivit analizei realizate de Reuters, constructorii auto au planuri de a produce 54 de milioane de vehicule electrice pe baterii în anul 2030, reprezentând mai mult de 50% din producţia lor totală de vehicule. Pentru a putea susţine acest nivel fără precedent de vehicule electrice, constructorii auto şi furnizorii lor de baterii intenţionează să instaleze capacităţi de producţie de baterii în valoare de 5,8 Terawaţi-oră până în 2030, potrivit datelor furnizate de Benchmark Mineral Intelligence şi producătorii auto.
În fruntea cursei este constructorul auto american Tesla, al cărui director general Elon Musk a prezentat un plan ambiţios care prevede asamblarea a 20 de milioane de vehicule electrice în 2030, ceea ce ar necesita baterii cu o capacitate de 3 Terawaţi-oră. Musk a spus recent că Tesla a început să lucreze la un model de vehicul mai mic, pentru care ţinteşte spre un preţ de cost la jumătate faţă de Model 3 şi Model Y.
Chiar dacă Tesla nu a dezvăluit în totalitate care sunt planurile sale de cheltuieli, o astfel de creştere exponenţială a producţiei, de 13 ori faţă de cifra de 1,5 milioane de vehicule pe care speră să le vândă în acest an, va necesita investiţii de ordinul sutelor de miliarde de euro, potrivit calculelor Reuters.
Deși se situează în urma Tesla, constructorul auto german Volkswagen are şi el un plan ambiţios până la finele acestui deceniu şi mizează pe investiţii de peste 100 de miliarde de dolari pentru portofoliul său global de vehicule electrice, precum şi pentru construcţia de noi fabrici de baterii în Europa şi America de Nord şi pentru a-şi asigura aprovizionarea cu materii prime cruciale.
Constructorul auto japonez Toyota Motor Corp urmează să investească 70 de miliarde de dolari pentru a-şi electrifica gama de vehicule şi a produce mai multe baterii, iar în 2030 se aşteaptă să vândă cel puţin 3,5 milioane de automobile electrice pe baterie. Constructorul nipon are în vedere cel puţin 30 de modele electrice şi intenţionează ca până la finele deceniului să mute întreaga linie de modele premium Lexus pe segmentul vehiculelor electrice.
La rândul său, producătorul american Ford Motor continuă să îşi majoreze cheltuielile pentru noi modele de automobile electrice, cheltuieli care acum sunt estimate la 50 de miliarde de dolari, şi mizează pe capacităţi de baterii de cel puţin 240 de Gigawaţi-oră şi aproximativ trei milioane de vehicule electrice pe baterie în 2030, jumătate din volumul său total.
Mercedes-Benz a alocat cel puţin 74 de miliarde de dolari pentru dezvoltarea şi producţia de vehicule electrice, dintre care aproape două treimi pentru a-şi creşte capacităţile globale de producţie de baterii, până la peste 200 de Gigawaţi-oră.
BMW, Stellantis şi General Motors intenţionează să cheltuie fiecare cel puţin 35 de miliarde de dolari pentru automobile electrice şi baterii, iar cel mai agresiv program în domeniul bateriilor îl are Stellantis, cu capacităţi de 400 de Gigawaţi-oră în 2030, inclusiv patru uzine în America de Nord.
(Articol publicat în revista Flote Auto, noiembrie 2022)
CITEȘTE ȘI:
Secţiunea Suplacu de Barcău – Chiribiş, parte din A3, a fost relansată în licitaţie. A patra oară
Comentați?